Mausoleul de la Marasesti, Marasti, Soveja, Casa memoriala Mos Ion Roata, Cascada Putnei, Pasul Oituz, Baile Balvanyos si Lacul vulcanic Sfanta Ana
Aceasta este o calatorie intr-o zona a tarii parca uitata, la fel ca si cei care au luptat pentru libertatea sa. O zona in care probabil, oricand vei merge nu te vei enerva de aglomeratie sau cozi interminabile la muzee, ci din contra, te vei bucura de liniste si de peisajele pitoresti ale Vrancei. Traseul parcurge zonele unde trupele romanesti au luptat in primul razboi mondial, Marasesti, Marasti, Soveja, Oituz, si se continua spre Transilvania, unde vom vizita singurul lac vulcanic din tara, Lacul Sfanta Ana.
ITINERARIU TRASEU: Bucuresti – Focsani – Mausoleul Marasesti – Mausoleul Marasti – Casa lui Mos Ion Roata din Campuri – Mausoleul Soveja – Cascada Putnei – Lepsa – Ojdula – Targul Secuiesc – Pasul Oituz – Baile Balvanyos – Lacul Sfanta Ana – Sfantul Gheorghe – Brasov – Ploiesti – Bucuresti
LUNGIME APROXIMATIVA TRASEU: 840 km
TIMP PARCURGERE aproximativ 12 ore de condus
OBIECTIVE TURISTICE VIZITATE: Mausoleul Marasesti, Mausoleul Marasti, Casa lui Mos Ion Roata din comuna Campuri, Mausoleul Soveja, Cascada Putnei, Pasul Oituz, Baile Balvanyos, Lacul Sfanta Ana
ZIUA 1
ITINERARIU TRASEU: Bucuresti – Urziceni – Buzau – Focsani – Marasesti – Racoroasa – Marasti – Campuri – Soveja – Campuri – Campuri de jos – Vizantea Manastireasca – Vizantea Razaseasca – Livezile – Vidra – Tulnici – Lepsa – Cascada Putnei – Ojdula
LUNGIME APROXIMATIVA TRASEU: aprox 390 km – in 7 ore 15 min de condus
MAUSOLEUL MARASESTI
Mergand pe directia Focsani-Adjud, inainte de a ajunge la podul de dinainte de orasul Marasesti, pe partea dreapta a sensului de mers se afla Mausoleul de la Marasesti.
Mausoleul Marasesti s-a ridicat in memoria eroilor cazuti in marea batalie de la Marasesti din august 1917 in razboiul de reintregire a neamului (1916-1919). Oprirea ofensivei germane s-a soldat cu mari pierderi pentru Armata 1 romana, care a duferit pierderi de 27410 oameni, din care 610 ofiteri. Din totalul pierderilor 5125 au murit pe campul de lupta, 12467 au fost raniti si 9818 disparuti. Aliatul Romaniei din cel de-al doilea razboi mondial, Rusia, care a participat si ea la aceasta lupta a suferit pierderi de 25.650 oameni.
Mausoleul de la Marasesti a fost construit la initiativa Societatii Ortodoxe Nationale a Femeilor Romane (1919), Mausoleul Marasesti este opera arhitectilor George Cristinel si Constantin Pomponiu, a sculptorilor Ion Jalea si Corneliu Meorea, a pictorului Eduard Saulescu. Piatra fundamentala s-a asezat la 19 august 1923. Monumentul a fost realizat in doua etape: 1923-1924 si 1936-1938, si a fost inaugurat la 18 septembrie 1938.
In prezent in mausoleu sunt depuse osemintele Generalului Eremia Grigorescu, comandantul Armatei I Romane pe timpul luptelor de la Marasesti, dar adaposteste si 5073 de soldati si ofiteri in 154 de cripte individuale si 9 cripte comune de pe 18 culoare.
MAUSOLEUL MARASTI
Pentru a ajunge la Mausoleul de la Marasesti ne intoarcem spre Focsani, dar odata ajunsi la sensul giratoriu unde se afla si statuia “Pe aici nu se trece”, facem dreapta spre directia Panciu. Ne continuam traseul pana in comuna Racoasa, unde spre sfarsitul comunei facem dreapta spre satul Marasti. Atentie: nu este nici un indicator care sa indice drumul spre Mausoleul de la Marasti, deci la nevoie este indicat sa intrebati localnicii. Dupa ce urcam un mic deal cu o serie de serpentine, ajungem la o poarta care poarta inscrisul “Campul istoric de la Marasti”. La momentul vizitei noastre mausoleul era in renovare, el aflandu-se intr-un mare stadiu de degradare.
Mausoleul de la Marasti a fost construit chiar in zona de rupere a frontului inamic. Pe cele 15 table de marmura alba sunt trecute numele soldatilor decedati in lupta care faceau parte din Regimentele: 17 infanterie, 30 Dorobanti, 11 Infanterie, 18 Infanterie, 2 Vanatori, Regimentul de Calarasi, alaturi de numele sublocotenetior I. Stanescu, C. Breazu, sergent C. Florea, dar si multi eroi necunoscuti. Aici este inmormantat si marele general Alexandru Averescu, alaturi de Arthur Vaitoianu, Alexandru Margineanu si Nicolae Arghirescu.
“Ostasi, a sosit momentul mult asteptat de toata suflarea romaneasca… Sa reluam lupta pentru a rasturna zagazul uricios dincolo de care se aud gemetele parintilor, fratilor, copiilor nostri, sub apasarea vrajmasului hraparet… In trecutul nostru nu odata tarisoara noastra a fost potopita de dusmani, intotdeauna insa stramosii nostri au stiut sa-i alunge si sa pastreze pana azi mosia neatarnata. Aceiasi datorie o avem si noi fata cu urmasii nostri…” Comandantul Armatei a II-a, General A. Averescu 8/21 iulie 1917
“In timpul ofensivei de la Marasti (9-14 iulie 1917) ostasii Armatei a II-a Romane cu pretul unor mari jertfe (1469 morti si 3052 raniti) au eliberat 30 de localitati si un teritoriu de aprozimativ 500kmp, realizand totodata ruperea frontului dusman pe o lungime de 35 km. Pierderile provocate inamicului au fost: 2793 prizonieri, numerosi morti si raniti (comunicatele germane nu dau cifra exacta), 30 piese de artilerie, 27 mitraliere, 2500 de pusti, 3 sectii telegrafice, 4 proiectoare, 84 chesoane pentru munitie, o mare cantitate de munitii si materiale de razboi.”
CASA MEMORIALA MOS ION ROATA (n.1806 – m.20 febr.1882) – COMUNA CAMPURI
Plecand de la Mausoleul Marasti, ajungem iarasi in comuna Racoroasa, dar continuam drumul spre dreapta pe directia satului Campuri, unde pe partea stanga a drumului gasim Casa Memoriala Mos Ion Roata.
Personalitate intrata in legenda, Ion Roata ramane una dintre figurile luminoase ale anilor luptei pentru infaptuirea Unirii Principatelor Romane de la 1859. Gospodar de frunte al comunei, spirit drept si cinstit, daruit cu o minte ascutita, cu o mare usurinta de a exprima in cuvinte gandurile si judecatile sale, bun cunoscator al vietii si dorintelor taranimii, Ion Roata a fost ales, in 1857 ca deputat in Adunarea As-hoc a Moldovei.
La Iasi, participa la aproape toate sedintele Adunarii. Personalitatea sa puternica, dreapta si adanca sa judecata, hotarata si nesovaitoare sa atitudine, vorba de duh se remarca si-l fac purtator de cuvant al taranimii in dezbaterile Divanului.
Castiga admiratia si prietenia marilor oameni politici ai timpului de la Iasi: Mihail Kogalniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Costache Negri, Anastasie Panu.
Ion Roata este acela care, in cunoscuta jalba, pledeaza pentru apararea intereselor taranimii, care, in numele aceleasi paturi sociale, voteaza pentru Unirea Principatelor Romane. Dupa incheierea lucrarilor Adunatii Ad-hoc a Moldovei, continua sa propage ideile unioniste, este arestat la Iasi si trimis sub escorta la Focsani. De aici este eliberat si trimis la Campuri sub chezasia consatenilor sai.
La 5 februarie 1859, vine la Focsani, unde are loc cunoscuta intalnire cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Dupa Unire, se implica in viata comunei, este ales in judetul satesc, militeaza pentru infiintarea scolii din localitate, semneaza, ca presedinte cu parafa “Ion Roata”, alegerea primarului din comuna. Cu prilejul aplicarii Legii agrare, este ales de taranii din Campuri, apoi de locuitorii din Plasa Zabrauti, sa faca improprietarirea satenilor. Cu dreapta lui judecata, cu buna lui nunoastere a oamenilor si locurilor, se achita cu cinste de aceasta indatorire. Isi duce apoi, pana la sfarsitul vietii, viata simpla si grea de taran si de cap al unei familii numeroase.
In 1878, prietenul sau Mihail Kogalniceanu, ii expediaza la Focsani, spre a i se inmana, brevetul si decoratia “Steaua Romaniei”.
Uitat de lume dar iubit si respectat de familie si consateni, moare in februarie 1882, urmat pe ultimul drum doar de o mana de oameni.
Abia in ianuarie 1909, cu prilejul sarbatoririi a 50 de ani de la Unirea Principatelor, este comemorat cu mare cinste, i se aseaza crucea de piatra de pe mormant, se aseaza placa comemorativa si intreaga suflare a Campurilor si a comunelor din jur ii omagiaza lucul si rolul avut in istoria locului si a tarii.
MAUSOLEUL SOVEJA
Din Satul Campuri ne continuam drumul pana ajungem in Soveja, fosta importanta statiune turistica, astazi toate unitatile de cazare fiind parasite si uitate de vreme.
Constructia Mausoleului de la Soveja a inceput in anii 1922-1923 si a fost terminata in 1926-1927 dupa proiectul aprobat de Societatea Internationala “Mormintele Eroilor” sub coordonarea arhitectului George Cristinel. Criptele din interior adapostesc osemintele eroilor romani cazuti in luptele din zona sovejei, aduse din cimitirele de pe Rachitas, Cocosila, Zboina sau din mormintele Razlete identificate de localnici, cateva cripte au fost destinate osemintelor ostasilor germani, austrieci, maghiari cazuti pe aceste locuri. Mausoleul a fost construit din piatra cioplita adusa din vaile raurilor sovejene, prin contributia locuitorilor sovejeni si cu fondurile adunate de Comitetul Femeilor Romane.
In cazul in care nu este prezent ghidul, pentru vizitarea muzeului sunati la 074.808.1525, 073.140.2296
CASCADA PUTNEI
Din Soveja spre Lepsa, respectiv Cascada Putnei, facea legatura un drum care momentan este inchis datorita surparilor, si cum la noi infrastrucutra lasa de dorit, probabil v-a mai ramane inchis ceva vreme. Singura posibilitate este sa ne intoarcem pana in comuna Campuri de jos, unde facem drepta pe directia Vizantea Manastireasca – Vizantea Razaseasca – Livezile – Vidra, apoi spre dreapta pana la Valea Sarii, apoi dreapta spre Tulnici – Lepsa – Cascada Putnei.
Cascada Putna a fost declarata Monument al naturii in anul 1973, cand au fost realizate primele amenajari pentru vizitare. In prezent Cascada Putnei este inclusa in Parcul Natural Putna Vrancea, ca zona de management durabil.
Importanta Cascadei Putnei consta in caracterul peisagistic si hidromorfologic, datorat nu numai cascadei actuale binecunoscuta vizitatorilor ei, si a cascadei parasite, ramasa suspendata pe malul stang deasupra albiei Putnei, la cca. 250m in aval de actuala cascada, ca urmare a proceselor tectonice cand o portiune din patul vechii albii s-a prabusit, vechiul curs a fost deviat pe albia actuala. Ca urmare a antropizarii excesive in timp au fost distruse mare parte din speciile de plante de stancarie, printre care si floarea de colt.
CAZARE OJDULA
In Lepsa sau Gresu sunt nenumarate unitati de cazare, si locuri unde se poate campa, dar daca nu gasiti nimic liber puteti continua drumul spre Targul Secuiesc iar in localitatea Ojdula puteti gasi o pensiune cu conditii foarte bune, pe partea stanga a drumului (in directia noastra de mers) langa un mic pod. Cazarea se face in 3 camere cu 2, 3, 4 paturi, baie, acces bucatarie, televizor etc.
A doua zi ne continuam traseul pe directia Targul Secuiesc – Turia – Baile Balvanyos – Lacul Sfanta Ana.
ZIUA 2
ITINERARIU TRASEU: Ojdula – Tinoasa – Oituz – Tinoasa – Targu Secuiesc – Turia – Baile Balvanyos – Lacul Sfanta Ana – Bixad – Sfantu Gheorghe – Brasov – Ploiesti – Bucuresti
LUNGIME APROXIMATIVA TRASEU: aprox 350 km – in 6 ore de condus
PASUL OITUZ
Situat la limita judetelor Covasna si Bacau, Pasul Oituz este bine cunoscut pentru luptele din primul si al doilea razboi mondial. Chiar daca in zona nu este nici un mausoleu ridicat in cinstea acestor evenimente, merita facut un mic ocol pentru a parcurge pasul cu masina, configuratia drumului cu multiple curbe, urcusuri si coborasuri nu ne poate decat incanta.
BAILE BALVANYOS
Baile Balvanyos este o staiune balneoclimaterica permanenta, unde se pot trata cu succes afectiuni cardiovasculare, nevroze, afectiuni articulare etc. Datorita originii vulcanice a reliefului, in zona gasim numeroase izvoare minerale si mofete, cu rol curativ. In zona sunt numeroase pensiuni pentru odihna si tratament.
LACUL VULCANIC SFANTA ANA SI TINOVUL MOHOS
Cum coboram din Baile Balvanyos, urmam indicatorul spre dreapta catre Lacul Sfanta Ana. Ajunsi la o poiana cu bariera ni se cere plata unei taxe pentru acces in poiana unde putem campa/parca. Aici este amenajat un camping cu numeroase facilitati pentru turistii care pot sta cu cortul sau rulota. Din poiana putem urma trasee spre Lacul Sfanta Ana sau Tinovul Mohos.
Situat in masivul Ciomatu la o altitudine de 946 m, in apropiere de Tusnad, lacul Sfanta Ana este un lac vulcanic, singurul de acest fel din tara noastra. Lacul are o forma aproape circulara si este aşezat pe fundul craterului unui vulcan stins din masivul vulcanic Puciosu si are o lungime de 620 m, o latime de 460 m, o suprafata de 19,50 ha si o adancime maxima de 7 m. Lacul isi completeaza apele doar din precipitatii, el neavand izvoare. In apa sa nu traiesc vietati datorita lipsei de oxigen.
In cealalta parte a poieni (fata de lacul Sfanta Ana) mai exista un crater acoperit cu o mlastina saraca in substante minerale si nutritive, Tinovul Mohos. Traseul este unul inedit, acesta facandu-se prin padure pe niste pasarele de lemn.
inca un traseu f atractiv din toate punctele de vedere:) apreciez initiativa voastra de a va aminti de locurile in care am pierdut floarea poporului la inceputul secolului. in fine. o mica recomandare, daca se poate: sa dati detalii si despre starea soselelor. indicatii utile mai ales pt cei cu masini cu suspensii ceva mai rigide si care schimba bielete 😛 merci
Salutare! Pe cat posibil vom trece si acest aspect in articolele urmatoare.
In mare parte tot ce inseamna drum national/european (sau mai circulat), carosabilul este bun, dar odata ce le parasim nu trebuie sa ne mire starea lor proasta. De la Soveja noi am luat-o pe un drum de tara pe care si cu caruta iti era mila sa intrii- un drum pietruit care facea legatura intre niste sate uitate de lume spre Negrilesti, dar l-am ales doar pentru a evita a ne intoarce spre Campuri (dar am mers incet si cu grija la gropi si pietre). In articol am trecut directiile spre drumul teoretic bun, nu am trecut drumul urmat de noi pentru a evita eventuale blesteme si papusi voodoo din partea cititorilor. Oricum de la cascada Putna pana spre Ojdula, drumul este predominant cu gropi, iar unele zone sunt asfaltate proaspat terminandu-se brusc, urmate de portiuni in care asfaltul lipsea in totalitate dar totusi netede, urmand a fi refacut drumul. Oricum drumul intre Gresu si Ojdula are niste peisaje foarte pitoresti, are foarte multe curbe si serpentine prin padure, pe placul oricarui sofer pasionat de curbe. Asteptam cu interes refacerea drumului. In zona Balvanyos si a lacului Sfanta Ana, la fel, sunt unele portiuni mai lungi in care trebuie sa mergi incet, drumul fiind foarte prost. Ca sa fac o medie 80-85% din traseu este lipsit de gropi, iar in restul zonelor mai proaste tot ce poti face e sa strangi din dinti si sa mergi incet mai departe.
PS: noi am facut acest traseu de 1 mai, special pentru a evita zonele “clasice” si aglomerate ale acestei zile, probabil ca de atunci (sper) zonele in lucru au fost terminate
Tot ce iti pot ura in calatoriile tale este: Drum bun!
bun articol… cu fotografii si multe detalii – felicitari; planuiam sa merg maine la cascada putnei, cu motocicleta.. si cautam informatii; ma mir ca asa articol profi are un singur comentariu.. intr-un an de zile..