UMERII PIETREI CRAIULUI – MARELE GROHOTIS, PESTERA SI CERDACUL STANCIULUI

TRASEU:

Zarnesti - Cabana Plaiul Foii - Poiana Tamaselului - Cabana Garofita Pietrei Craiului - Umerii Pietrei Craiului - Cerdacul si Pestera Stanciului - Marele Grohotis - Padina Lancii - Saua Tamaselului - Poiana Tamaselului - Cabana Plaiul Foii - Zarnesti

ZIUA 1:

• Cabana Plaiul Foii - Saua Tamasleului - Poiana Tamaselului; Marcaj: Triunghi albastru; Durata: 3 h
• Poiana Tamaselului - Cabana Garofita Pietrei Craiului; Marcaj: Punct Galben; Durata: 1 h

ZIUA 2:

• Cabana Garofita Pietrei Craiului - Umerii Pietrei Craiului; Marcaj: Cruce Galbena; Durata: 2 h
• Umerii Pietrei Craiului - Cerdacul si Pestera Stanciului (spre dreapta); Marcaj: Triunghi Albastru; Durata: 15 min
• Cerdacul si Pestera Stanciului - Marele Grohotis; Marcaj: Triunghi Albastru; Durata: 1 h
• Marele Grohotis - Padina Lancii - Saua Tamaselului - Poiana Tamaselului; Marcaj: Triunghi Albastru; Durata: 1 ½ h
• Poiana Tamaselului - Cabana Plaiul Foii; Marcaj: Triunghi Albastru; Durata: 2 h
• Varianta: Varful Tamaselului - Refugiul Spirla - Cabana Plaiul Foii; Marcaj: Banda Rosie; Durata:2 ½ - 3 h

PUTIN DESPRE TRASEU:

Traseul este unul foarte frumos dar in acelasi timp si foarte lung si obositor. Marcajele de multe ori nu ofera durata in ore foarte precis, de aceea trebuie sa fiti pe traseu devreme pentru a nu fi prinsi de noapte pe traseu. In zona Marelui Grohotis trebuie sa fim foarte atenti sa nu alunecam, toata zona fiind foarte instabila. Ca in orice traseu in Piatra Craiului trebuie sa fim constienti ca in zona inalta nu vom gasi apa, deci trebuie sa avem o rezerva destula la noi. In rest, vreme buna si oboseala putina.

Traseul parcurs de noi porneste de la Cabana Plaiul Foii, urmand spre dreapta (cum stam cu spatele la cabana) soseaua pietruita si prafuita, cu corturi, stane de oi, resturi de copaci taiati de o parte si cealalata a drumului, pana ajungem la o bariera metalica. Tot spre dreapta incepem un urcus usor pe traseul marcat cu Triunghi albastru. Trecem de o poienita, apoi urcam sustinut prin padure pe un drum forestier folosit de tractoarele care aduc din padure copacii taiati (Plaiul Mare). Dupa acest urcus prin padure ajungem in Curmatura Foii (1355m), o zona putin mai aerisita unde sunt multi copaci cazuti (si toamna multe mure delicioase), loc in care orientarea devine putin mai dificila datorita lipsei unui marcaj vizibil (poate cu putin noroc zona a fost curatata intre timp).

Dupa ce iesim in culme pornim sper stanga pe marcaj Triunghi Albastru (concomitent Triunghi Rosu), pana ajungem in Poiana Tamaselului (aprox. 1436 m). De aici ne incepem coborarea pe marcaj Punct Galben, trecem de stana, ne mentinem cat mai pe partea stanga, si ne continuam coborarea prin padure. Odata ajunsi in Valea Seaca a Tamaselului, coboram (in dreapta) pana ajungem la Cabana Garofita Pietrei Craiului.

Ziua doi incepe cu urcusul sustinut prin padure pe marcaj Triunghi Galben pe Piscul Padina Lancii pana iesim la baza stancilor. Mergem aprozimatim 15 minute spre dreapta pentru a ajunge la Pestera si Cerdacul Stanciului, loc foarte bun de pauza dupa urcusul obositor. De aici o luam inapoi in directia de unde am venit pe marcaj Triunghi Albastru, poteca fiind pe alocuri mai lata sau mai ingusta, dar totusi suntem in siguranta.

Ajungem la Marele Grohotis unde cu putin noroc putem vedea cateva capre negre, trecem cu grija de zona oarecum instabila si ne continuam drumul, trecem de Padina Lancii, si ajungem la o zona cu grohotis unde un indicator. Inainte traseul continua pe la baza stancilor pana la Refugiul Spirla, si de acolo putem cobori pana la Cabana Plaiul Foii. Noi am ales sa coboram pana la liziera padurii unde gasim marcajul Triunghi Albastru. Mergand prin padure pe Saua Tamaselului, trecem de Vf. Tamaselului, si nu putem sa nu remarcam scala defrisarilor din zona. In scurt timp ajungem in Poiana Tamaselului si de acolo inapoi pe traseul din prima zi. Pe harta mai exista un traseu care pare mai scurt marcat cu Banda Rosie, care merge prin padure pe Curmatura Otelei dar noi nu am gasit acest marcaj, cel mai probabil copacul marcat a fost taiat si el.

CERDACUL STANCIULUI

PESTERA STANCIULUI

PADINA LANCII

MARELE GROHOTIS

Odata ajunsi in zona Marelui Grohotis ne bucuram de o panorama impresionanta: cum privim mai sus, in stanga, vedem Peretele Central sau Peretele Marelui Grohotis care formeaza un amfiteatru, de sub care pornesc grohotisurile. Catre dreapta (la sud), Peretele Marelui Grohotis este delimitat de Muchia Rosie. Emilian Cristea, in cartea sa Monografia Pietrei Craiului, povestea de roca este de culoare rosiatica si existenta unei grote suspendate la mare inaltime – “Moara Dracului“, din care curge, macinat de capriciile naturii, un grohotis marunt si rosu.

Grohotisurile din Piatra Craiului au o mare importanta pentru conservarea bidiversitatii fiind incluse ca tip de habitat in Anexa 1 a Directivei Habitate a Consiliului Europei – Tipuri naturale de habitate de interes comunitar, a caror conservare necesita desemnarea ariilor de protectie speciala, in categoria 8129 Calcareous and calcshist screes of the montane to alpine levels (Thlaspietae rotundifolii).

Grohotisurile constituie una dintre cele mai caracteristice componenete ale Pietrei Craiului. Se considera ca aici exista cele mai mari grohotisuri calcaroase ca intindere din Carpatii Romanesti.

Marea cantitate de grohotisuri din cadrul masivului si de la periferia lui este o dovada ca dezagragarea se impune drept una dintre principalele actiuni modelatoare in acest munte.

In masivul Piatra Craiului exista atat grohotisuri mobile, cat si fixate, cu predominarea acelora din prima categorie. Formele morfologice principale generate de grohotisuri sunt cunoscute sub numele de torenti de pietre (rauri de pietre). Torentii de pietre se remarca foarte clar in peisajul de ansamblu al masivului, denumirea sugerand principala lor trasatura – grohotisuri mobile care se deplaseaza in cadrul vailor cu panta mare.

Dintre primele specii de plante care se instaleaza intre bolovanii acestui grohotis ca exemplare izolate sau in mici palcuri sunt Macul galben (Papaver alpinum ssp. corona-sancti stefani), linarita (Linaria alpina), Rumex scutatus etc.

Pe masura formarii unui strat de sol superficial, grohotisul se fixeaza prin instalarea speciilor de pajiste, a tufarisurilor de jneapan sau a padurii de molid.

Starea de conservare este buna. Singura amenintare in prezent vine din partea turistilor care circula pe trasee nemarcate, favorizand deplasarea grohotisurilor si distrugerea vegetatiei destul de fragila in aceste zone.

CABANA GAROFITA PIETREI CRAIULUI

Cabana Garofita Pietrei Craiului - asezata pe Valea Dragoslavenilor, 1085 m altitudine, 40 locuri, acces din Podul Dambovitei (km 79 pe DN 73, la 29 km de Campulung si 53 km de Brasov) pe soseaua spre Lacul Pecineagu 12,3 km si pe drum forestier de pe Valea Dragoslavenilor 3,8 km. Cabana ofera acces la bucatarie si aragaz dar nu vinde mancare, sucuri sau bauturi alcoolice. In cabana nu se fumeaza, nu se intra incaltat, nu se intra cu animale.