In Cheile Rasnoavei se ajunge foarte usor: din drumul judetean 73A Rasnov-Paraul Rece, facem stanga in dreptul Complexului Conca Verde si mergem inainte pana in chei.
Traseul de via-ferrata are o lungime totala de 450 m si o diferenta de nivel de 220 m. Pentru parcurgerea sa aveti nevoie de ham, casca si shock-absorbere. Traseul incepe vizavi de copertina de tabla din chei, punctul de unde se face si bungee-jumping.
Traseul este intr-adevar bine amenajat comparativ cu acum 4 ani cand l-am parcurs prima data, cablurile sunt noi, iar in zona traversarii, in punctul care punea cele mai multe probleme, acum exista un lant pentru picior care ajuta foarte mult.
La baza traseului este o placuta metalica pe care sunt scrise tarifele: “50 ron/persoana cu echipament si instructor SC Jump Adventure SRL, 30 ron cu echipament propriu si fara instructor, caz in care SC isi declina orice raspundere.”.
Problema se pune cand vrem sa punem putin sub lupa stilul romanesc de a face lucrurile sa mearga. La baza traseului nu ne-a zis nimeni: “Baieti, scoateti 30 de lei!”, sincer chiar nu era problema de bani, din contra, cu placere plateam aceasta suma pentru ca este intr-adevar un chin sa mentii un astfel de traseu.
Noi intrasem deja in traseu, ajunsesem in zona de unde incepe traversarea, iar de “vizavi” tipau la noi cei de la bungee-jumping ceva ce, din cauza distantei si a ecoului, nu se distingea. Noi puteam intelege orice, de la: “Baieti, cabluri rupte, intoarceti-va!” pana la: “Sa traiti bine”. Noi am ales sa continuam, deoarece am simtit ca “vulturii” ne vor banii, si asa a si fost. Odata ajunsi jos, la fel, nu era nimeni, asa ca ne-am urcat intr-un traseu de escalada. Dupa prima lungime a trebuit sa coboram pentru ca a inceput sa ploua torential, sa tune si sa fulgere, iar combinatia – stanca uda si cabluri metalice – nu e chiar cea mai fericita, asa incat am zis ca nu vrem sa fim mai trasniti decat suntem.
Si cu toate ca nu mai era nimeni in chei datorita ploii, ghiciti cine ne asteptau intr-o Dacie papuc sa ne ceara banii pentru distractia din ziua respectiva? Domnii de mai sus, fireste. Nu zic, se fac greu banii, dar si mai greu se face bunul simt prieten cu unii oameni.
Si mai trist este ca povestea nu este singulara, un weekend mai tarziu au mai fost 2 prieteni, aceeasi poveste cu tipete si urlete, numai ca ei au coborat de frica sa nu fie ceva in neregula cu traseul. La fel, dai banii nu primesti chitanta, fara bon, fara nimic, oricine putea sa vina sa zica: “Frate, scoate banu’, e traseul de care am eu grija”. Probabil, in curand vor aparea si “micutii” sa iti faca semn unde sa “iti parchezi cortul” ca au ei grija de el.
Ce sa zicem, vreme buna si ochii mari deoarece oameni de acest fel sunt peste tot din pacate.