Ansamblul Arhitectural de la Brebu

Acesta se constituie ca unul dintre cele mai importante monumente realizate de Matei Basarab intre anii 1640-1650 fiind totodata o reprezentativa realizare a arhitecturii muntenesti din secolul al XVII-lea. Azi, din cladirile manastirii Brebu, se mai pastreaza: biserica, casa domneasca si turnul de la intrare cu zidurile de incinta.

Biserica (30×10 m) asemanatoare cu cea de la Dealu are un plan triconic (trilobat), cu o turla pe naos si alte doua, mai mici, pe pronaos. Zidurile bisericii, din caramida, au o grosime la temelie de 2 m. Altarul este boltit cu o semicalota care pastreaza si azi pictura lui Seva Hentia.

La exterior, biserica are un parament de caramida aparenta, cu decoratia alcatuita din doua registre: dreptunghiulare in partea inferioara si cu arc in plin centru in partea superioara.
Usa si ferestrele, din piatra, sunt realizate de mesterul Lupu, reprezentand reminescente ale goticului moldovenesc tarziu. Numele mesterului se pastreaza pe stalpul portalului de la intrare.

Casa domneasca de mari dimensiuni (11,80×30,20 m) are o forma dreptunghiulara, fiind una din cele mai importante cladiri laice din Tara Romaneasca care s-au cladit pana astazi. Constructia, alcatuita din noua camere si o sufragerie, se ridica pe doua pivnite la care accesul se face printru-un garlici boltit, peste care a fost ridicat un foisor. Pivnitele sunt prevazute cu bolti sustinute de arce dublouri.

Turnul de la intrare, monumental, are parter si trei eraje, dominand imprejurimile prin inaltimea sa (27 m) si este prevazut cu metereze de tragere.

Zidul de incinta, inalt de 5-6 m, este construit din caramida si piatra de rau, fiind foarte bine conservat pe tot perimetrul sau. Intrarea, plasata pe partea sudica a incintei, se face pe sub turnul clopotnita.
In incaperile casei domnesti, Muzeul de Istorie si Arheologie al judetului Prahova a organizat o interesanta expozitie de istorie si arta medievala, in care, un patrimoniu bogat si divers ilustreaza aspecte ale vietii economice, sociale si culturale din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea.