UMERII PIETREI CRAIULUI – MARELE GROHOTIS, PESTERA SI CERDACUL STANCIULUI

Traseu: Zarnesti – Cabana Plaiul Foii – Poiana Tamaselului – Cabana Garofita Pietrei Craiului – Umerii Pietrei Craiului – Cerdacul si Pestera Stanciului – Marele Grohotis – Padina Lancii – Saua Tamaselului – Poiana Tamaselului – Cabana Plaiul Foii – Zarnesti

ZIUA 1:

  • Cabana Plaiul Foii – Saua Tamasleului – Poiana Tamaselului; Marcaj: Triunghi albastru; Durata: 3 h
  • Poiana Tamaselului – Cabana Garofita Pietrei Craiului; Marcaj: Punct Galben; Durata: 1 h

traseu muntii piatra craiului cabana plaiul foii cabana garofita pietrei craiului marele grohotis cerdacul stanciului umerii pietrei craiului
ZIUA 2:

  • Cabana Garofita Pietrei Craiului – Umerii Pietrei Craiului; Marcaj: Cruce Galbena; Durata: 2 h
  • Umerii Pietrei Craiului – Cerdacul si Pestera Stanciului (spre dreapta); Marcaj: Triunghi Albastru; Durata: 15 min
  • Cerdacul si Pestera Stanciului – Marele Grohotis; Marcaj: Triunghi Albastru; Durata: 1 h
  • Marele Grohotis – Padina Lancii – Saua Tamaselului – Poiana Tamaselului; Marcaj: Triunghi Albastru; Durata: 1 ½ h
  • Poiana Tamaselului – Cabana Plaiul Foii; Marcaj: Triunghi Albastru; Durata: 2 h
  • Varianta: Varful Tamaselului – Refugiul Spirla – Cabana Plaiul Foii; Marcaj: Banda Rosie; Durata:2 ½ – 3 h

Putin despre traseu: Traseul este unul foarte frumos dar in acelasi timp si foarte lung si obositor. Marcajele de multe ori nu ofera durata in ore foarte precis, de aceea trebuie sa fiti pe traseu devreme pentru a nu fi prinsi de noapte pe traseu. In zona Marelui Grohotis trebuie sa fim foarte atenti sa nu alunecam, toata zona fiind foarte instabila. Ca in orice traseu in Piatra Craiului trebuie sa fim constienti ca in zona inalta nu vom gasi apa, deci trebuie sa avem o rezerva destula la noi. In rest, vreme buna si oboseala putina.

Traseul parcurs de noi porneste de la Cabana Plaiul Foii, urmand spre dreapta (cum stam cu spatele la cabana) soseaua pietruita si prafuita, cu corturi, stane de oi, resturi de copaci taiati de o parte si cealalata a drumului, pana ajungem la o bariera metalica. Tot spre dreapta incepem un urcus usor pe traseul marcat cu Triunghi albastru. Trecem de o poienita, apoi urcam sustinut prin padure pe un drum forestier folosit de tractoarele care aduc din padure copacii taiati (Plaiul Mare). Dupa acest urcus prin padure ajungem in Curmatura Foii (1355m), o zona putin mai aerisita unde sunt multi copaci cazuti (si toamna multe mure delicioase), loc in care orientarea devine putin mai dificila datorita lipsei unui marcaj vizibil (poate cu putin noroc zona a fost curatata intre timp).

Dupa ce iesim in culme pornim sper stanga pe marcaj Triunghi Albastru (concomitent Triunghi Rosu), pana ajungem in Poiana Tamaselului (aprox. 1436 m). De aici ne incepem coborarea pe marcaj Punct Galben, trecem de stana, ne mentinem cat mai pe partea stanga, si ne continuam coborarea prin padure. Odata ajunsi in Valea Seaca a Tamaselului, coboram (in dreapta) pana ajungem la Cabana Garofita Pietrei Craiului.
Stana din Poiana Tamaseului Piatra Craiului

Ziua doi incepe cu urcusul sustinut prin padure pe marcaj Triunghi Galben pe Piscul Padina Lancii pana iesim la baza stancilor. Mergem aprozimatim 15 minute spre dreapta pentru a ajunge la Pestera si Cerdacul Stanciului, loc foarte bun de pauza dupa urcusul obositor. De aici o luam inapoi in directia de unde am venit pe marcaj Triunghi Albastru, poteca fiind pe alocuri mai lata sau mai ingusta, dar totusi suntem in siguranta.

Ajungem la Marele Grohotis unde cu putin noroc putem vedea cateva capre negre, trecem cu grija de zona oarecum instabila si ne continuam drumul, trecem de Padina Lancii, si ajungem la o zona cu grohotis unde un indicator. Inainte traseul continua pe la baza stancilor pana la Refugiul Spirla, si de acolo putem cobori pana la Cabana Plaiul Foii. Noi am ales sa coboram pana la liziera padurii unde gasim marcajul Triunghi Albastru. Mergand prin padure pe Saua Tamaselului, trecem de Vf. Tamaselului, si nu putem sa nu remarcam scala defrisarilor din zona. In scurt timp ajungem in Poiana Tamaselului si de acolo inapoi pe traseul din prima zi. Pe harta mai exista un traseu care pare mai scurt marcat cu Banda Rosie, care merge prin padure pe Curmatura Otelei dar noi nu am gasit acest marcaj, cel mai probabil copacul marcat a fost taiat si el.

UMERII PIETREI CRAIULUI

UMERII PIETREI CRAIULUI

CERDACUL STANCIULUI

CERDACUL STANCIULUI PIATRA CRAIULUI

PESTERA STANCIULUI

PESTERA STANCIULUI PIATRA CRAIULUI

PADINA LANCII

PADINA LANCII PIATRA CRAIULUI

MARELE GROHOTIS

Odata ajunsi in zona Marelui Grohotis ne bucuram de o panorama impresionanta: cum privim mai sus, in stanga, vedem Peretele Central sau Peretele Marelui Grohotis care formeaza un amfiteatru, de sub care pornesc grohotisurile. Catre dreapta (la sud), Peretele Marelui Grohotis este delimitat de Muchia Rosie. Emilian Cristea, in cartea sa Monografia Pietrei Craiului, povestea de roca este de culoare rosiatica si existenta unei grote suspendate la mare inaltime – “Moara Dracului“, din care curge, macinat de capriciile naturii, un grohotis marunt si rosu.

Grohotisurile din Piatra Craiului au o mare importanta pentru conservarea bidiversitatii fiind incluse ca tip de habitat in Anexa 1 a Directivei Habitate a Consiliului Europei – Tipuri naturale de habitate de interes comunitar, a caror conservare necesita desemnarea ariilor de protectie speciala, in categoria 8129 Calcareous and calcshist screes of the montane to alpine levels (Thlaspietae rotundifolii).

MARELE GROHOTIS PIATRA CRAIULUI

Grohotisurile constituie una dintre cele mai caracteristice componenete ale Pietrei Craiului. Se considera ca aici exista cele mai mari grohotisuri calcaroase ca intindere din Carpatii Romanesti.

Marea cantitate de grohotisuri din cadrul masivului si de la periferia lui este o dovada ca dezagragarea se impune drept una dintre principalele actiuni modelatoare in acest munte.

In masivul Piatra Craiului exista atat grohotisuri mobile, cat si fixate, cu predominarea acelora din prima categorie. Formele morfologice principale generate de grohotisuri sunt cunoscute sub numele de torenti de pietre (rauri de pietre). Torentii de pietre se remarca foarte clar in peisajul de ansamblu al masivului, denumirea sugerand principala lor trasatura – grohotisuri mobile care se deplaseaza in cadrul vailor cu panta mare.

Dintre primele specii de plante care se instaleaza intre bolovanii acestui grohotis ca exemplare izolate sau in mici palcuri sunt Macul galben (Papaver alpinum ssp. corona-sancti stefani), linarita (Linaria alpina), Rumex scutatus etc.

Pe masura formarii unui strat de sol superficial, grohotisul se fixeaza prin instalarea speciilor de pajiste, a tufarisurilor de jneapan sau a padurii de molid.

Starea de conservare este buna. Singura amenintare in prezent vine din partea turistilor care circula pe trasee nemarcate, favorizand deplasarea grohotisurilor si distrugerea vegetatiei destul de fragila in aceste zone.

CABANA GAROFITA PIETREI CRAIULUI

cabana garofita pietrei craiului

Cabana Garofita Pietrei Craiului – asezata pe Valea Dragoslavenilor, 1085 m altitudine, 40 locuri, acces din Podul Dambovitei (km 79 pe DN 73, la 29 km de Campulung si 53 km de Brasov) pe soseaua spre Lacul Pecineagu 12,3 km si pe drum forestier de pe Valea Dragoslavenilor 3,8 km.
Cabana ofera acces la bucatarie si aragaz dar nu vinde mancare, sucuri sau bauturi alcoolice. In cabana nu se fumeaza, nu se intra incaltat, nu se intra cu animale.

Preturi aproximative (toamna 2010):

  • 15 lei / noapte / persoana in camere cu priciuri sau in pod
  • 80 lei / noapte / camera (4 locuri) in foisor
  • 5 lei / noapte / cort in curtea cabanei

3 Responses

  1. Felicitari pentru aceasta incursiune in frumusetile Craiului. Traseul Umerilor este superb; am avut ocazia sa il parcurg intr-o frumoasa zi de Octombrie.
    Bravo!

  2. Am fost acum 3 ani la cabana din Piatra Craiului. Zona si traseele de creasta sunt extraordinare.Nu cred ca gresesc daca spun ca este ce-a mai frumoasa zona cresta din Romania. Imi doresc sa mai ajung din nou acolo ptr ca nu am stiut cat de spectaculos este muntele si din cauza ca nu puteam sa ma intorc pana seara la cabana m-am intors de pe creasta cam de la jumatate.
    Insa vreau sa fac si o observatie.cabana aceea este veriga slaba din aceasta zona. am fost la omu si acolo am inteles ca din cauza altitudinii oamenii nu prea pot face niste conditii de dormit mai deosebite. nu va ganditi la bai personale sau camere de lux , ci pur si simplu la un pat simplu. Deci daca la Omu inteleg ,pe cei de aici nu ii pot intelege. Atata timp cat poti ajunge f usor cu orice mijloc de transport pana la usa cabanei , nu inteleg de ce nu amenajeaza chiar si niste camere la comun cu paturi. este sub orice critica acele priciuri. Imi place si mie f mult sa fiu cat mai aproape de natura dar daca este posibil de ce nu se cauta totusi amenajarea cat de cat a unor paturi in care dupa o zi petrecuta pe creasta si prin padure sa poti sa te odihnesti omeneste . Nu mai spun ca erau niste mirosuri acolo ceva de nu va inchiputi. Sa ma ierte Dumnezeu , daca nu era destul de rece afara mergeam si ma culcam cu San Bernarul din prispa, saracul nici ala cred ca nu rezista in duhoarea a 40 de bocanci si nu stiu cate haine transpirate care se gaseau acolo. Pacat de frumusetie extraordinare din acea zona.
    Nota 10 ptr peisaje dar 5 cu minus la cazare. Imi pare rau dar este bine sa stie si altii despre ce este vorba cand pleaca in acea zona. Mergeti cu cortul ,cu ce doriti dar nu inoptati in acea cabana pe priciurile acelea. Rupeti cetina si faceti un foc in poienita ,veti fii de 100 de ori mai fericiti.
    Calatorie placuta.

Leave a Reply

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.