Muntii Piatra Craiului – La Cabana Garofita Pietrei Craiului

Pe drumuri de munte, pe timp de iarna

Ce sa faci cand te simti cu musca pe caciula ca ai mancat un porc de Craciun si o galeata de salata boeuf de Revelion? Pai…te gandesti sa faci miscare pentru a mai sinucide niste calorii. De fapt iti aduci aminte cat de mult iti place muntele, cat de mult te relaxeaza, cat de mult te umple privelistea montana si ce satisfactie ai cand lasi in urma stanci, dealuri, paduri si mai ales un oras imbacsit. Asa ca aduni (sau te lasi adunat de) o gasca de prieteni si il lasi pe cel mai experimentat sa aleaga un traseu. Daca nu exista, dai un search si gasesti…acest articol:)

ITINERARIU TRASEU: Bucuresti – Ploiesti – Sinaia – Predeal – Paraul Rece – Zarnesti – Cabana Plaiul Foii – Cabana Garofita Pietrei Craiului – Cabana Plaiul Foii – Zarnesti – Paraul Rece – Predeal – Sinaia – Ploiesti – Bucuresti

LUNGIME APROXIMATIVA TRASEU: aproximativ 340 km

OBIECTIVE TURISTICE VIZITATE: Cabana Garofita Pietrei Craiului

traseu muntii piatra craiului cabana plaiul foii cabana garofita pietrei craiului

Este a doua oara cand fac un traseu pe timp de iarna – avand o frica feminina de frig, zapada si amanand achizitionarea unor parazapezi – aproape absolut necesare pana si pe timp de vara. In rest: fes, manusi, plapuma mea de geaca (voua v-ar trebui una mai sportiva cu mult rosu), bocanci nici prea profesionisti, nici prea orasenesti. Ca sa aiba timp sa se usuce la cabana, poti sa-ti iei o pereche de tenisi de schimb pentru cand ajungi acolo.

Plan de bataie: plecat cu masinile – sambata la ora 7.30 din Bucuresti (un plin in graba – 120 lei) pe drumul spre Brasov, trecut prin Sinaia, Predeal, Paraul Rece, apoi ajuns in Zarnesti (pana aici, din Bucuresti sunt 169 km – parcursi de noi in vreo 3h 30).

Se trece repede prin Zarnesti, se gaseste drumul spre cabana Plaiul Foii (puteti intreba pe cineva). Am lasat masinile in parcarea cabanei Plaiul Foii, am pus rucsacul in spinare si am continuat drumul de tara vreo 15 minute, pana am ajuns la o bariera. De acolo, spre dreapta, incepea urcusul. Am pornit pe triunghi rosu, insa pe acelasi copac mai apareau si un triunghi albastru, respectiv o linie albastra flancata de doua linii albe. Stiam ca traseul e de 3 ore, insa pe timp de iarna aveam sa facem 4 h 30 min. Vreo 2 h am urcat sarguinciosi, bineinteles cu pauze si cu un factor de dificultatea marit – din cauza zapezii. In afara de acesta mai era si factorul disturbator: in stanga noastra – frumoasa Piatra a Craiului, luminata de un soare hibernal si cu o aura de nori.

Mergand spre soarele care se ascundea pe dupa copaci, am ajuns intr-o zona in care erau mai multi arbori cazuti, peste care a trebuit sa sarim. Cine avea un rucsac mai greu nu a gasit asta foarte amuzant, dar pentru cine adora sa se catere pe garduri cand era mic, drumul a parut mai condimentat. Aceasta parte a fost ultima panta pana sa ajungem la un luminis (banuiesc ca eram pe saua Tamaselului) de unde vedeam Valea seaca a Tamaselui. De aici am mers spre stanga, pe punct galben. Panta era mult mai fina si chiar daca zapada era sensibil mai mare, am inaintat mai repede. Am avut bafta de vreme frumoasa si de o zapada fainoasa-granuloasa si din fericire, care nu se tinea scai de bocanci.

Dupa ce am trecut pe langa o cabanutza de lemn parasita, Piatra Craiului ramanea un pic in spate, dar tot pe stanga, invaluita intr-o nuanta roz de apus. Ne-am bucurat ca incepem sa coboram si aveam sa ne bucuram si mai mult cand valea a devenit abrupta si ne-am dat drumul pe fund la vale…cu efecte masurabile: un pantalon a renuntat la niste cusaturi, o geaca s-a udat, un fund a raspuns prea repede acceleratiei gravitationale. Dupa ce am coborat panta, am mai mers spre dreapta, pe marginea unui parau pe alocuri inghetat, strajuit de multe cristale de zapada. In 15 minute am fost la cabana – uraaaa: mission completed!

Cabana Garofita Pietrei Craiului

Cabana Garofita Pietrei Craiului nici prea taraneasca (nu pot uita insa modelul linoleumului din sa-i zicem “sala de mese”), nici deosebita. Are vreo 3 camere in care se doarme si se face focul…in cea mai mare erau paturi suprapuse – 16 locuri si se putea dormi si in pod (daca aveai un sac de dormit serios) unde existau saltele. Pentru o noapte am platit 15 lei de persoana si daca eram mai gospodini, aveam si la ce gati. Lumina era cu portia – portia de benzina pentru ca era daruita de un generator ce functiona pe benzina. Asa ca pe la 12 s-a dat stingerea – dupa ce a fost chinuita o chitara si restul lumii – de talent.

A.Z.

3 Responses

  1. Calin Andreea

    Ma bucur ca lumea mai merge si iarna la munte si mai ales la cabana Garofita Pietrei Craiului imi e foarte dor de aceasta cabana, desi spre rusinea mea nu am mai ajus de ceva ani pe acolo, dar de aceasta cabana ma leaga o gramada de amintiri de la munte si sa nu uit ca este prima cabana de la munte in care am stat.
    Pozele sunt superbe si vremea a tinut cu voi.Felicitari si carari cu soare numai bine.

Leave a Reply

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.