La nici o ora de mers cu masina din Bucuresti, putem vizita Sfanta Manastirea Comana, situata in comuna Comana din judetul Giurgiu, ctitorita de Vlad Tepes in anul 1461 si Parcul Natural Comana, cea mai mare arie protejata din Campia Romana, cu paduri de stejar si de frasin unice, vechi de sute de ani si Balta Comana, un ecosistem caracteristic deltei.

ITINERARIU TRASEU:Bucuresti – Jilava – Vaarlam – Mogosesti – Gradistea – Comana
LUNGIME APROXIMATIVA TRASEU: 45 km
TIMP PARCURGERE aprox. 50 minute

OBIECTIVE TURISTICE VIZITATE: Sfanta Manastire Comana, Parcul Natural Comana, Rezervatia de bujor, Rezervatia de ghimpe, Rezervatia de margaritar, Arborii seculari, Cabana Fantana cu Nuc, Amenajari lacustre sumare in Balta Comana, Trasee turistice prin padure, Gara Comana, Casa Memoriala Gellu Naum, Manastirea Delta Neajlovului, Ocolul Silvic Comana, Plaja Lunculita, Satul Celtic

ACCES: Se poate ajunge atat cu autobuzul de la Casa Presei Libere din Bucuresti, sau cu automobilul, motocicleta sau bicicleta. Mergand pe E85 pe directia Bucuresti – Giurgiu, dupa ce iesim din Localitatea 1 Decembrie, trecem podul, odata ajunsi la sensul giratoriu alegem varianta spre stanga, avand indicator spre Gradistea – Comana.
Urmam drumul si indicatoarele, facem dreapta spre Comana, si imediat la intrarea in comuna gasim pe partea stanga a drumului Manastirea Comana. De la manastire ne continuam drumul urmarind semnele spre Parcul natural Comana, la un moment dat facem dreapta, si dupa putin timp ajungem la o intersectie mare unde gasim o harta a zonei cu toate obiectivele din zona. Pentru a ajunge la Balta Comana, din aceasta intersectie facem dreapta si urmam un drum initial asfaltat, dupa aceea pietruit pe la marginea padurii pana ajungem la bariera de la Cabana Fantana cu Nucu. Accesul spre pontoane si balta propriuzisa se face direct din parcarea din partea dreapta a drumului.

SFANTA MANASTIRE COMANA

Manastirea Comana, situata in comuna Comana din judetul Giurgiu, a fost ctitorita de Vlad Tepes in anul 1461, ca o manastire-cetate care insa s-a ruinat la finele secolului al XVI-lea. Locul pe care a fost inaltata Manastirea era odinioara o insula in mijlocul mlastinilor, iar accesul se facea pe o poarta aflata in nordul incintei, dupa ce se traversa un pod de lemn, usor de incendiat in vreme de primejdie. Din aceasta perioada s-au descoperit urmele unei biserici de plan dreptunghiular (12×10 m) care avea fundatie din caramida iar partea superioara din barne. Interiorul bisericii era tencuit si pictat, gasindu-se partial unele incaperi, precum si mormantul ctitorului, dar fara a putea reconstitui chiar si numai grafic intregul ansamblu. Cu toate ca a fost ridicata in mare parte din material perisabil, aceasta biserica cu unele reparatii facute de domnitori a durat un secol si jumatate, ceea ce dovedeste, inca o data, siguranta ce i-o dadea pozitia naturala a terenului, insula intre paduri si ape.

In 1588, boierul Radu Serban din Coiani – Satul Mironesti de azi – incepe zidirea unei noi manastiri la Comana pe pamanturile mostenite de la mama sa, Maria din Coiani, iar alegerea locului de ridicare a ctitoriei a fost determinata de existenta zidurile vechii manstiri, ruinate la acea data, dar destul de puternice, pentru ca, refacute, sa asigure protectia noii constructii.

Noua Manastire Comana arata ca o adevarata cetate de campie: patrulater neregulat, masurand 61,20 x 55,50 metrii pe laturile mari, cu ziduri exterioare si cinci turnuri iesite in afara zidurilor pentru aparare, deasemenea plina de guri individuale de tragere si chiar lacasuri pentru turnuri mici de cetate.

Radu Serban cladeste in aceasta incinta o biserica cu hramul Sf. Nicolae, biserica pe care o zugraveste si unde, pe zidul de la intrarea in pronaos, va aparea impreuna cu sotia sa Elina, asa cum o cerea obiceiul ctitoricesc, dar pisania nu s-a pastrat, fiind inlocuita la refacerea din 1699 – 1700 cu o alta a stranepotului sau, Serban Cantacuzino.

Intre 1653 – 1658, Paul de Alep insoteste ca secretar pe patriarhul Macarie de Antiohia in calatoria acestuia in Tara Romaneasca si Rusia. El lasa in relatarea asupra calatoriei sale cateva informatii privitoare la lacasul manastiresc din 1657:
“In dimineata urmatoare am plecat (din Gradistea) si trecand pe niste drumuri cu hartoape si printr-o stramtoare mare, am ajuns la o manastire inchinata Sfantului Nicolae, numita Comana, ctitoria raposatului Serban Voievod, tatal domnitorului de acum. Ea este o manastire mare si trainica, inchisa cu ziduri mari de piatra. In cele patru colturi sunt patru turnuri cu galerii boltite de jur imprejur pentru infrumusetarea aspectului si pentru plimbare. Unul din ele seamana cu unul din turnurile manastirei Sf. Treimi din Moscova. Clopotnita este deasupra portii. Ce m-a incantat cel mai mult a fost pajistea cu iarba verde care se intinde in intreaga curte a manastirii, cu fantana sa de apa dulce, limpede si curata, si cu chiliile calugarilor asezate de jur imprejur. Aceasta manastire este asezata ca intr-o insula, fiind inconjurata de lacuri si de balti, de ape si de mocirla de nepatruns. Si nu este nici un drum care sa duca spre ea, noi insine trecand prin ele cu carabiile. Ei spun ca, daca imparatul (adica sultanul) ar veni sa poarte razboi impotriva ei cu intreaga lui armata, n-ar fi in stare sa o biruie, lucru ce pare adevarat, caci pozitia este foarte puternica si bine intarita, intre locuri care nu ingheata niciodata, chiar in iarna cea mai aspra…”

La 1667 este inmormantat la Comana Draghici Cantacuzino, feciorul Elinei, care moare la Constantinopol si este adus in tara de fiul sau Serban. Tot aici va fi inmormantat mai apoi si Constantin, fiul spatarului Draghici, dupa cum reiese din inscriptia pusa pe mormant la 1699 de Serban. Prin aceste inmormantari succesive se releva trecerea Comanei in seama Cantacuzinilor din ramura lui Draghici, biserica – ctitorie domneasca devenind loc de inhumare a acestora.

In 1699, marele vornic Stefan Cantacuzino daruieste Manastirii Comana un chivot de argint “intru pomenirea parintilor Draghici si Pauana si a sotiilor Maria si Adriana”; informatie ce denota ca ei sunt inmormantati la Comana. In acelasi an, Serban Cantacuzino incepe restaurarea Manastirii Comana. Lucrarile de recladire care vor dura pana in 1703, au fost efectuate in spiritul reinnoirilor aduse in tehnica constructiilor de epoca lui Cantacuzino (1678-1688) si Constantin Brancoveanu (1688-1714). La aceasta restaurare, el adauga chilii noi celor existente, repara si inalta zidurile pana la aproape 15 metri si impodobeste constructia cu elegantul foisor brancovenesc de pe latura de nord.

Deosebit de bogata, dovada fiind mosiile pe care le avea, din Alexandria pana in Vrancea, Manastirea a fost in timpul lui Matei Basarab unul dintre principalele centre religioase ale tarii. Aici isi va face ucenicia si viitorul motropolit al Ardealului si partizan al luptei antiotomane- Sfantul Ierarh si Marturisitor Sava Brancovici (1620-1683).

Manastirea Comana s-a aflat in centrul atentiei in timpul luptelor antiotomane din 1657-1662, precum si i vremea razboiului ruso-austro-turc din 1768-1774.

Afectata de razboaie si de proasta gospodarire, manastirea s-a degradat treptat. In anul 1728, Manastirea Comana este inchinata Patriarhiei Sfantului Mormant din Ierusalim, de catre Nicolae Mavrocordat. Prin aceasta inchinare, manastirea incepe sa-si piarda din averi si mosii.

Dupa secularizarea averilor manastiresti din 1863, calugarii greci parasesc Comana. De la aceasta data nu s-a mai facut nici o reparatie timp de peste 100 de ani, toate mosiile fiind expropriate, iar manastirea devenind biserica parohiala a satului. La 1877, in timpul Razboiului de Independenta, Prefectura judetului a fost gazduita in localul fostei manastiri. La sfarsitul secolului trecut locuia intr-o aripa arendasul mosiei, iar in cealalta functiona Scoala satului.

In anul 1932 se construieste in incinta Manastirii Comana, Mausoleul Eroilor cazuti in primul razboi mondial in luptele de pe Neajlov, dupa indicatiile marelui istoric Nicolae Iorga, din anul 1919.

Sapaturile arheologice intreprinse in 1970-1971 au precizat multe din datele si fazele de constructie. In baza acestor cercetari s-au efectuat lucrari de restaurare a intregului complex. Biserica grava afectata de cutremurele din 1977 si 1986 a fost consolidata in intregime in 1988-1990, urmand ca in anii urmatori sa fie repictata.

In anul 1992, prin purtarea de grija a vrednicului de pomenire Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist, Comana redevine manastire de calugari, cu viata monahala de obste.

Contact:
Str. Radu Serban nr. 392, comuna Comana, Giurgiu
Email: manastireacomana@yahoo.com
Web: www.manastireacomana.ro
Staret: Protosinghel Mihail Muscariu
Tel: 0246/283075, 0724215607

PARCUL NATURAL COMANA
Cea mai mare arie protejata din Campia Romana, Parcul Natural Comana, se intinde pe 25.000 de hectare si este cunoscuta mai ales pentru evenimentele istorice petrecute aici. Padurile de stejar si de frasin cuprind exemplare unice, vechi de sute de ani. Arealul rezervatiei cuprinde multe specii de plante si animale protejate prin conventii internationale. O parte dintre habitatele din rezervatie se regasesc insa numai partial in Conventia de la Berna.

PUNCTE DE INTERES:

• Rezervatia de bujor (Paeonia peregrina ssp. romanica) – Padina Tatarului 227 ha
• Rezervatia de ghimpe (Ruscus aculeatus) Oloaga – Gradinari 258 ha
• Rezervatia de margaritar
• Arborii seculari – stejari declarati monument al naturii
• Cabana Fantana cu Nuc, realizata in anul 1889
• Amenajari lacustre sumare in Balta Comana
• Trasee turistice prin padure
• Gara Comana
• Casa Memoriala Gellu Naum
• Manastirea Delta Neajlovului
• Ocolul Silvic Comana (1895 – Parc dendrologic)
• Plaja Lunculita
• Satul Celtic

Balta Comana (Delta Neajlovului)

Parcul Natural Comana cuprinde un ecosistem caracteristic deltei, cunoscut sub numele de Balta Comana, care se intinde pe sute de hectare si este formata din apele impreunate ale Neajlovului si Argesului.

Balta Comana este a treia zona umeda a Romaniei dupa Delta Dunarii si Balta Mica a Brailei si a doua ca biodiversitate dupa Delta Dunarii. Aceasta gazduieste 141 specii de pasari si 13 specii de pesti. Dintre speciile de pesti Tiganusul si cleanul de Comana se gasesc doar in Balta Comana.

Conditiile stationale oferite de varietate formelor de relief, hidrografice, edafice confera intregii zone un aspect mozaicat, populat de o mare varietate de specii apartinand faunei acvatice. Raul Neajlov se caracterizeaza printr-un coeficient mare de sinuozitate in zona baltii, formand meandre si numeroase canale derivate de mica adancime si inguste pe care abia aluneca o barca (cu apa permanenta sau temporar irigate).

Memorialul Vlad Tepes
Vlad Tepes si-a pierdut viata in timpul luptelor cu Basarab Laiota, care venea cu oaste turceasca din partea opusa, de la Giurgiu, asadar, de la sud de Bucuresti. In consecinta, locul luptelor lui Tepes cu turcii lui Basarab Laiota si al uciderii sale trebuie cautat la sud de Bucuresti. Unde anume izvoarele vremii nu precizeaza. Strainii nu erau interesati de loc ca atare, ci de faptul in sine al disparitiei lui Vlad Tepes, iar relatari interne nu s-au pastrat. Doar in Povestirea a XVIII-a despre Dracula, redactata in slava veche la 1486, apoi tradusa in ruseste, se da un mic detaliu toponimic, anume ca atunci cand oastea lui Tepes a gonit pe turci, “Dracula de bucurie s-a suit pe deal, sa vada cum taie pe turci si s-a departat de oaste”, astfel putand fi ucis de catre complotisti. Detaliul se potriveste cu zona de la sud de Bucuresti, astfel de dealuri putand fi intalnite pe vechiul drum de la Giurgiu la Bucuresti, la nord de acesta din urma, pana in zona Snagovului neexistand nici urma de deal.

Legenda spune:
“…la moartea voievodului mii de izvoare au lacrimat din pamantul inrosit de sange si tot locul se umplu cu ghimpi nemaivazuti pe aceste meleaguri…”
“…dupa de trupul voievodului a fost inmormantat in manastire, calugarii sapara o fantana cu apa lipede si binecuvantata…”
Astazi locul poarta numele de “Fantana cu nucu” si este impanzit cu ghimpi. Planta intalnita de obicei in zona Marii Mediterane, este protejata, fiind incadrata in rezervatia stiintifica de ghimpe (Rucus Aculeatus) din cadrul Parcului Natural Comana.

Gara Comana (Delta Neajlovului)
Statia Comana a fost inaugurata la 31 octombrie 1869, odata cu linia Bucuresti Filaret – Giurgiu, fiind prima linie de cale ferata din Principatele Romane.

Capodopera ce incoroneaza arta Tarii Romanesti din veacul al XVII-lea, palatul brancovenesc de la Mogosoaia sintetizeaza in chip stralucit gratia Venetiei si fastul Orientului. Situat in apropierea Bucurestilor, intr-un parc secular plantat pe malul stang al raului Colentina, edificiul este martor a trei sute de ani de istorie. Curte de vara, dupa 1702, a domnitorului Constantin Brancoveanu (1688-1714), iar in anii 1912-1945, resedinta patronata de principesa Martha Bibescu (1886-1973), scriitoare si amfitrioana desavarsita pentru regi, ambasadori si literati, palatul constituie un important centru de intalnire a mediilor politic, aristrocrat si cultural pana la cel de-al Doilea Razboi Mondial, precum si un model de referinta pentru stilul national in arhitectura romaneasca.
Palatul, astazi muzeu, gazduieste o colectie de arta contemporana si diferite expozitii temporare ale artistilor plastici contemporani. (Sursa: brosura Palatul Brancovenesc de la Mogosoaia)

CUM AJUNGEM LA PALATUL MOGOSOAIA
Ansamblul Istoric Brancovenesc este situat la 14 km de Bucuresti, putin abatuta din soseaua de duce la Targoviste (pe partea stanga in directia de mers). Transportul se poate efectua atat cu masina personala, bicicleta, dar si cu microbuze din Piata Chibrit (Bucurestii Noi) care circula aproximativ odata la 10 minute pe ruta Bucuresti – Buftea. O varianta de transport cu microbuzul am gasit-o aici (alegeti ruta Bucuresti – Buftea).

ELEMENTELE ANSAMBLULUI BRANCOVENESC DE LA MOGOSOAIA

1. PALATUL MOGOSOAIA, terminat de Constantin Brancoveanu in anul 1702 si daruit fiului sau Stefan, a fost restaurat integral de Martha si George Valentin Bibescu in anii 1912-1927.

2. CASA DE OASPETI, ridicata de Nicolae G. Bibescu in 1870 pe amplasamentul unui conac din sec. XVII, a fost refacuta de arhitectul George Matei Cantacuzino in anii 1922-1930.

3. BISERICA SFANTUL GHEORGHE, ridicata de Constantin Brancoveanu in anul 1688, a fost impodobita cu fresce in 1705.

4. TURNUL PORTII, inaltat in 1702, a fost restaurat in anii 1930 si 1980.

5. CUHIA (bucataria brancoveneasca) a fost construita in anii 1681-1702; turnurile au fost refacute in 1965.

6. GHETARIA, in verile de dinainte de 1900, se pastrau sub stuf blocuri de gheata din Lacul Mogosoaia; constructia a fost restaurata in anul 1960.

7. SERELE, comandate de Nicolae G. Bibescu unui atelier parizian in anul 1890, au fost refacute in 2002.

8. CAVOUL FAMILIEI BIBESCU, construit de Nicolae G. Bibescu in anul 1870, a fost restaurat in 1997.

9. STATUILE LUI LENIN, care odinoara erau amplasate in Bucuresti, sunt depozitate dupa zidul din spatele cuhiei.

BISERICA CU HRAMUL SFANTUL GHEORGHE DE LA PALATUL MOGOSOAIA

Biserica “Sfantul Gherorghe” este amplasata in incinta Ansamblului Istoric Brancovenesc, langa palatul ce isi oglindeste maretia in apele Lacului Mogosoaia. Odinioara se numea “”Sfantul Gheroghe din Pajiste”.

Biserica a fost ctitorita de Constantin Brancoveanu in anul 1688, pe vremea cand era logofat, in zilele unchiului sau dupa mama, Serban Cantacuzino Voievod.

Pisania, sapata in piatra, asezata in pridvor asupra usii de la intarea in pronaosul bisericii are urmatorul cuprins:
“Svanta aceasta biserica a carei hram sfantului mare mucenic Gheorghe din pajiste, spre slava Domnului celui in trei obraze si o fiinta Dumneze sa mareste si sa proslaveste in veci, o au ridicat si au facut Constantin Brancoveanu neprestan sa se cante si sa se slaveasca si apoi ca buna pomenire lui si parintilor lui in neuitatul sa lase si sa ramaie, care s-au zidit in zilele crestinului Domn Io Serban Cantacuzino de la spasenia lumii 1688 Septemvrie din zile 20.”

Din cuprinsul pisaniei se vede ca biserica era asezata, ca de obicei, catre marginea satului de unde si adaosul “”din pajiste”.
Biserica are forma de nava. Zidurile laterale groase sunt legate intre ele prin ziduri transversale si acoperite cu bolti cilindrice si calote semisferice. Toata constructia este din caramida.

Pridvorul, deschis si larg se sprijina pe opt coloane de forma rotunda, de caramida. Exteriorul este impartit in doua zone printr-un brau rotunjit de caramida, iesit in relief.

Pictura dateaza din anul 1705 precum arata inscriptia in limba greaca scris cu negru in sfantul altar si se datoreaza zugravului grec Constantinos. Icoanele imparatesti dateaza din 1912.
In partea dreapta a pronaosului se afla mormantul unuia dintre descendentii ctitorilor – George Valentin Bibescu, intemeietorul legii Aviatiei Romane, unui dintre primii aviatori cu calificare internationala, decedat la 2 iulie 1941.

In trecut biserica a fost ingrijita de ctitori si de urmasii lor iar mai apoi de enoriasii Parohiei Mogosoaia. In anul 1912 Familia Bibescu s-a ingrijit de reparatia si curatirea picturii si a catapetesmei. In anul 1952 s-a reparat clopotnita, in 1954 s-a refacut in intregime acoperisul de sindrila al bisericii cu ajutorul material al enoriasilor si al Arhiepiscopiei Bucurestilor si al Departamentului Cultelor. In 1960 s-a introdus lumina electrica iar in 1970 s-a acoperit din nou cu sita si a fost termificata. La 1 noiembrie 1976 a inceput lucrarea de spalare si reconstituire in pronaos. Fiind afectata de cutremurul din 1977 biserica a fost consolidata si reparata in perioada 1978-1981. In anul 2001 s-a refacut acoperisul si cu bunavointa conducerii Complexului Brancovenesc Mogosoaia sfanta biserica a fost racordata la sursa de caldura constanta existenta in palat.

Program vizitare muzeu: Marti – Duminica 10-18; Inchis: lunea, 1 ianuarie, prima zi de Paste ortodox, 1 si 25 decembrie.
Preturi intrare muzeu: Bilet intreg: 5 lei, Bilet redus pentru elevi, studenti, pensionari 2 lei

Date de contact:
Tel: 021-350 66 16
Fax: 021-350 66 18
E-mail: office @ palatebrancovenesti.ro
http://www.palatebrancovenesti.ro

Aceasta este o calatorie intr-o zona a tarii parca uitata, la fel ca si cei care au luptat pentru libertatea sa. O zona in care probabil, oricand vei merge nu te vei enerva de aglomeratie sau cozi interminabile la muzee, ci din contra, te vei bucura de liniste si de peisajele pitoresti ale Vrancei. Traseul parcurge zonele unde trupele romanesti au luptat in primul razboi mondial, Marasesti, Marasti, Soveja, Oituz, si se continua spre Transilvania, unde vom vizita singurul lac vulcanic din tara, Lacul Sfanta Ana.

ITINERARIU TRASEU: Bucuresti – Focsani – Mausoleul Marasesti – Mausoleul Marasti – Casa lui Mos Ion Roata din Campuri – Mausoleul Soveja – Cascada Putnei – Lepsa – Ojdula – Targul Secuiesc – Pasul Oituz – Baile Balvanyos – Lacul Sfanta Ana – Sfantul Gheorghe – Brasov – Ploiesti – Bucuresti
LUNGIME APROXIMATIVA TRASEU: 840 km
TIMP PARCURGERE aproximativ 12 ore de condus

OBIECTIVE TURISTICE VIZITATE: Mausoleul Marasesti, Mausoleul Marasti, Casa lui Mos Ion Roata din comuna Campuri, Mausoleul Soveja, Cascada Putnei, Pasul Oituz, Baile Balvanyos, Lacul Sfanta Ana

ZIUA 1

ITINERARIU TRASEU: Bucuresti – Urziceni – Buzau – Focsani – Marasesti – Racoroasa – Marasti – Campuri – Soveja – Campuri – Campuri de jos – Vizantea Manastireasca – Vizantea Razaseasca – Livezile – Vidra – Tulnici – Lepsa – Cascada Putnei – Ojdula
LUNGIME APROXIMATIVA TRASEU: aprox 390 km – in 7 ore 15 min de condus

MAUSOLEUL MARASESTI

Mergand pe directia Focsani-Adjud,  inainte de a ajunge la podul de dinainte de orasul Marasesti, pe partea dreapta a sensului de mers se afla Mausoleul de la Marasesti.

Mausoleul Marasesti s-a ridicat in memoria eroilor cazuti in marea batalie de la Marasesti din august 1917 in razboiul de reintregire a neamului (1916-1919). Oprirea ofensivei germane s-a soldat cu mari pierderi pentru Armata 1 romana, care a duferit pierderi de 27410 oameni, din care 610 ofiteri. Din totalul pierderilor 5125 au murit pe campul de lupta, 12467 au fost raniti si 9818 disparuti. Aliatul Romaniei din cel de-al doilea razboi mondial, Rusia, care a participat si ea la aceasta lupta a suferit pierderi de 25.650 oameni.

Mausoleul de la Marasesti a fost construit la initiativa Societatii Ortodoxe Nationale a Femeilor Romane (1919), Mausoleul Marasesti este opera arhitectilor George Cristinel si Constantin Pomponiu, a sculptorilor Ion Jalea si Corneliu Meorea, a pictorului Eduard Saulescu. Piatra fundamentala s-a asezat la 19 august 1923. Monumentul a fost realizat in doua etape: 1923-1924 si 1936-1938, si a fost inaugurat la 18 septembrie 1938.

In prezent in mausoleu sunt depuse osemintele Generalului Eremia Grigorescu, comandantul Armatei I Romane pe timpul luptelor de la Marasesti, dar  adaposteste si 5073 de soldati si ofiteri in 154 de cripte individuale si 9 cripte comune de pe 18 culoare.

MAUSOLEUL MARASTI

Pentru a ajunge la Mausoleul de la Marasesti ne intoarcem spre Focsani, dar odata ajunsi la sensul giratoriu unde se afla si statuia “Pe aici nu se trece”, facem dreapta spre directia Panciu. Ne continuam traseul pana in comuna Racoasa, unde spre sfarsitul comunei facem dreapta spre satul Marasti. Atentie: nu este nici un indicator care sa indice drumul spre Mausoleul de la Marasti, deci la nevoie este indicat sa intrebati localnicii. Dupa ce urcam un mic deal cu o serie de serpentine, ajungem la o poarta care poarta inscrisul “Campul istoric de la Marasti”. La momentul vizitei noastre mausoleul era in renovare, el aflandu-se intr-un mare stadiu de degradare.

Mausoleul de la Marasti a fost construit chiar in zona de rupere a frontului inamic. Pe cele 15 table de marmura alba sunt trecute numele soldatilor decedati in lupta care faceau parte din Regimentele: 17 infanterie, 30 Dorobanti, 11 Infanterie, 18 Infanterie, 2 Vanatori, Regimentul de Calarasi, alaturi de numele sublocotenetior I. Stanescu, C. Breazu, sergent C. Florea, dar si multi eroi necunoscuti. Aici este inmormantat si marele general Alexandru Averescu, alaturi de Arthur Vaitoianu, Alexandru Margineanu si Nicolae Arghirescu.

“Ostasi, a sosit momentul mult asteptat de toata suflarea romaneasca… Sa reluam lupta pentru a rasturna zagazul uricios dincolo de care se aud gemetele parintilor, fratilor, copiilor nostri, sub apasarea vrajmasului hraparet… In trecutul nostru nu odata tarisoara noastra a fost potopita de dusmani, intotdeauna insa stramosii nostri au stiut sa-i alunge si sa pastreze pana azi mosia neatarnata. Aceiasi datorie o avem si noi fata cu urmasii nostri…” Comandantul Armatei a II-a, General A. Averescu 8/21 iulie 1917

“In timpul ofensivei de la Marasti (9-14 iulie 1917) ostasii Armatei a II-a Romane cu pretul unor mari jertfe (1469 morti si 3052 raniti) au eliberat 30 de localitati si un teritoriu de aprozimativ 500kmp, realizand totodata ruperea frontului dusman pe o lungime de 35 km. Pierderile provocate inamicului au fost: 2793 prizonieri, numerosi morti si raniti (comunicatele germane nu dau cifra exacta), 30 piese de artilerie, 27 mitraliere, 2500 de pusti, 3 sectii telegrafice, 4 proiectoare, 84 chesoane pentru munitie, o mare cantitate de munitii si materiale de razboi.”

CASA MEMORIALA MOS ION ROATA (n.1806 – m.20 febr.1882) – COMUNA CAMPURI

Plecand de la Mausoleul Marasti, ajungem iarasi in comuna Racoroasa, dar continuam drumul spre dreapta pe directia satului Campuri, unde pe partea stanga a drumului gasim Casa Memoriala Mos Ion Roata.

Personalitate intrata in legenda, Ion Roata ramane una dintre figurile luminoase ale anilor luptei pentru infaptuirea Unirii Principatelor Romane de la 1859. Gospodar de frunte al comunei, spirit drept si cinstit, daruit cu o minte ascutita, cu o mare usurinta de a exprima in cuvinte gandurile si judecatile sale, bun cunoscator al vietii si dorintelor taranimii, Ion Roata a fost ales, in 1857 ca deputat in Adunarea As-hoc a Moldovei.
La Iasi, participa la aproape toate sedintele Adunarii. Personalitatea sa puternica, dreapta si adanca sa judecata, hotarata si nesovaitoare sa atitudine, vorba de duh se remarca si-l fac purtator de cuvant al taranimii in dezbaterile Divanului.
Castiga admiratia si prietenia marilor oameni politici ai timpului de la Iasi: Mihail Kogalniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Costache Negri, Anastasie Panu.
Ion Roata este acela care, in cunoscuta jalba, pledeaza pentru apararea intereselor taranimii, care, in numele aceleasi paturi sociale, voteaza pentru Unirea Principatelor Romane. Dupa incheierea lucrarilor Adunatii Ad-hoc a Moldovei, continua sa propage ideile unioniste, este arestat la Iasi si trimis sub escorta la Focsani. De aici este eliberat si trimis la Campuri sub chezasia consatenilor sai.

La 5 februarie 1859, vine la Focsani, unde are loc cunoscuta intalnire cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Dupa Unire, se implica in viata comunei, este ales in judetul satesc, militeaza pentru infiintarea scolii din localitate, semneaza, ca presedinte cu parafa “Ion Roata”, alegerea primarului din comuna. Cu prilejul aplicarii Legii agrare, este ales de taranii din Campuri, apoi de locuitorii din Plasa Zabrauti, sa faca improprietarirea satenilor. Cu dreapta lui judecata, cu buna lui nunoastere a oamenilor si locurilor, se achita cu cinste de aceasta indatorire. Isi duce apoi, pana la sfarsitul vietii, viata simpla si grea de taran si de cap al unei familii numeroase.
In 1878, prietenul sau Mihail Kogalniceanu, ii expediaza la Focsani, spre a i se inmana, brevetul si decoratia “Steaua Romaniei”.
Uitat de lume dar iubit si respectat de familie si consateni, moare in februarie 1882, urmat pe ultimul drum doar de o mana de oameni.
Abia in ianuarie 1909, cu prilejul sarbatoririi a 50 de ani de la Unirea Principatelor, este comemorat cu mare cinste, i se aseaza crucea de piatra de pe mormant, se aseaza placa comemorativa si intreaga suflare a Campurilor si a comunelor din jur ii omagiaza lucul si rolul avut in istoria locului si a tarii.

MAUSOLEUL SOVEJA

Din Satul Campuri ne continuam drumul pana ajungem in Soveja, fosta importanta statiune turistica, astazi toate unitatile de cazare fiind  parasite si uitate de vreme.

Constructia Mausoleului de la Soveja a inceput in anii 1922-1923 si a fost terminata in 1926-1927 dupa proiectul aprobat de Societatea Internationala “Mormintele Eroilor” sub coordonarea arhitectului George Cristinel. Criptele din interior adapostesc osemintele eroilor romani cazuti in luptele din zona sovejei, aduse din cimitirele de pe Rachitas, Cocosila, Zboina sau din mormintele Razlete identificate de localnici, cateva cripte au fost destinate osemintelor ostasilor germani, austrieci, maghiari cazuti pe aceste locuri. Mausoleul a fost construit din piatra cioplita adusa din vaile raurilor sovejene, prin contributia locuitorilor sovejeni si cu fondurile adunate de Comitetul Femeilor Romane.

In cazul in care nu este prezent ghidul, pentru vizitarea muzeului sunati la 074.808.1525, 073.140.2296

CASCADA PUTNEI

Din Soveja spre Lepsa, respectiv Cascada Putnei, facea legatura un drum care momentan este inchis datorita surparilor, si cum la noi infrastrucutra lasa de dorit, probabil v-a mai ramane inchis ceva vreme. Singura posibilitate este sa ne intoarcem pana in comuna Campuri de jos, unde facem drepta pe directia Vizantea Manastireasca – Vizantea Razaseasca – Livezile – Vidra, apoi spre dreapta pana la Valea Sarii, apoi dreapta spre Tulnici – Lepsa – Cascada Putnei.

Cascada Putna a fost declarata Monument al naturii in anul 1973, cand au fost realizate primele amenajari pentru vizitare. In prezent Cascada Putnei este inclusa in Parcul Natural Putna Vrancea, ca zona de management durabil.
Importanta Cascadei Putnei consta in caracterul peisagistic si hidromorfologic, datorat nu numai cascadei actuale binecunoscuta vizitatorilor ei, si a cascadei parasite, ramasa suspendata pe malul stang deasupra albiei Putnei, la cca. 250m in aval de actuala cascada, ca urmare a proceselor tectonice cand o portiune din patul vechii albii s-a prabusit, vechiul curs a fost deviat pe albia actuala. Ca urmare a antropizarii excesive in timp au fost distruse mare parte din speciile de plante de stancarie, printre care si floarea de colt.

CAZARE OJDULA

In Lepsa sau Gresu sunt nenumarate unitati de cazare, si locuri unde se poate campa, dar daca nu gasiti nimic liber puteti continua drumul spre Targul Secuiesc iar in localitatea Ojdula puteti gasi o pensiune cu conditii foarte bune, pe partea stanga a drumului (in directia noastra de mers) langa un mic pod. Cazarea se face in 3 camere cu 2, 3, 4 paturi, baie, acces bucatarie, televizor etc.

A doua zi ne continuam traseul pe directia Targul Secuiesc – Turia – Baile Balvanyos – Lacul Sfanta Ana.

ZIUA 2

ITINERARIU TRASEU: Ojdula – Tinoasa – Oituz – Tinoasa – Targu Secuiesc – Turia – Baile Balvanyos – Lacul Sfanta Ana – Bixad – Sfantu Gheorghe – Brasov – Ploiesti – Bucuresti
LUNGIME APROXIMATIVA TRASEU: aprox 350 km – in 6 ore de condus

PASUL OITUZ
Situat la limita judetelor Covasna si Bacau, Pasul Oituz este bine cunoscut pentru luptele din primul si al doilea razboi mondial. Chiar daca in zona nu este nici un mausoleu ridicat in cinstea acestor evenimente, merita facut un mic ocol pentru a parcurge pasul cu masina, configuratia drumului cu multiple curbe, urcusuri si coborasuri nu ne poate decat incanta.

BAILE BALVANYOS
Baile Balvanyos este o staiune balneoclimaterica permanenta, unde se pot trata cu succes afectiuni cardiovasculare, nevroze, afectiuni articulare etc. Datorita originii vulcanice a reliefului, in zona gasim numeroase izvoare minerale si mofete, cu rol curativ. In zona sunt numeroase pensiuni pentru odihna si tratament.

LACUL VULCANIC SFANTA ANA SI TINOVUL MOHOS
Cum coboram din Baile Balvanyos, urmam indicatorul spre dreapta catre Lacul Sfanta Ana. Ajunsi la o poiana cu bariera ni se cere plata unei taxe pentru acces in poiana unde putem campa/parca. Aici este amenajat un camping cu numeroase facilitati pentru turistii care pot sta cu cortul sau rulota. Din poiana putem urma trasee spre Lacul Sfanta Ana sau Tinovul Mohos.

Situat in masivul Ciomatu la o altitudine de 946 m, in apropiere de Tusnad, lacul Sfanta Ana este un lac vulcanic, singurul de acest fel din tara noastra. Lacul are o forma aproape circulara si este aşezat pe fundul craterului unui vulcan stins din masivul vulcanic Puciosu si are o lungime de 620 m, o latime de 460 m, o suprafata de 19,50 ha si o adancime maxima de 7 m. Lacul isi completeaza apele doar din precipitatii, el neavand izvoare. In apa sa nu traiesc vietati datorita lipsei de oxigen.

In cealalta parte a poieni (fata de lacul Sfanta Ana) mai exista un crater acoperit cu o mlastina saraca in substante minerale si nutritive, Tinovul Mohos. Traseul este unul inedit, acesta facandu-se prin padure pe niste pasarele de lemn.

Drumul national nr. 1 ofera o legatura rapida intre Bucuresti si Muntii Bucegi, Brasov sau Tara Barsei, dar de indata ce il parasim ne dam seama ca avem multe obiective turistice interesante de vizitat. Parasind DN1 in dreptul localitatii Campina putem vizita Muzeul Bogdan Petriceicu Hasdeu si Muzeul Memorial Nicolae Grigorescu. Continuandu-ne drumul spre Brebu, Ansamblul Arhitectural realizat de Matei Basarab intre anii 1640-1650 ne putem bucura de momente de liniste intr-un cadrul arhitectural muntenesc. Reintosi pe drumul national, ne indreptam spre Muzeul Cinegetic din Posada.

ITINERARIU TRASEU: Traseul: Campina – Doftana – Brebu – Posada
LUNGIME APROXIMATIVA TRASEU: 75 km
TIMP PARCURGERE (fara timpi de vizitare): 1 ora 30 min aprox.

OBIECTIVE TURISTICE VIZITATE: Muzeul Bogdan Petriceicu Hasdeu, Muzeul Memorial Nicolae Grigorescu, Ansamblul arhitectural Brebu, Muzeul Cinegetic Posada

OBIECTIVE TURISTICE IN CAMPINA:

MUZEUL MEMORIAL NICOLAE GRIGORESCU
Camil Ressu spunea despre Grigorescu – “picta cu placere vadita, surazator, comunicativ, cum ii era chemarea. A pictat intr-un stil al epocii lui, in apostrofe miscatoare, monotone ca si in ritmul doinei, gratia spiritului si fanteziei. Opera lui tine un loc nemarginit in admiratia publicului, pentru ca nici un alt artist, de la dansul, nu a reprezentat mai bine sufletul poporului nostru.”
Nicolae Grigorescu este primul dintre fondatorii picturii române moderne, portretist, peisagist, a pictat nenumarate scene istorice, campenesti, de razboi, natura statica. A trait intre anii 1838-1907.
A inceput a picta folosind teme religioase icoane si pictura murala in cateva biserici si manastiri din Romania. Pictura de la manastirea Agapia a ramas pana in zilele noastre.

Drintre tablourile sale pictate cele mai renumite amintim: “Car cu boi”, “Spalatorese in Bretania”, “Taranca franceza in vie”, “Fetita bretona”, “Plaja la ocean”, “Batrana la Brolle”, “Strada la Vitre”, “Interior la Vitre”, “Pescarita la Granville”.
A reusit sa redea in mod direct si spontan adevarata imagine a naturii dar si a scenelor legate de Razboiul de Independenta (1877) la care a participat ca reporter de razboi: “Trecerea Dunarii la Corabia”, “Cap de pod intre Tumu Magurele si Nicopole”, “Caruta de campanie cu trei cai”, “Rosier calare”, “Turc fumand din pipa”; “Vedete la Plevna”, “Ambulanta pe front”.
O descriere mai detaliata despre Muzeul Nicolae Grigorescu gasiti aici.
Adresa: Str. Carol I 166, Telefon: 0244 33.55.98; Program de vizitare: vara: Luni – închis, Marti – Duminica 10-18; iarna: Luni – închis, Marti – Duminica 9-17

MUZEUL BOGDAN PETRICEICU HASDEU

Bogdan Petriceicu Hasdeu a construit si inchinat Castelul din Campina in memoria fiicei sale defuncte in anul 1888, la optsprezece ani, de tuberculoza. Copil precoce, tanara a scris poezii, proza si teatru in limba franceza, iar opera sa a fost publicata postum, prin grija parintelui, la editura pariziana “Hachette”. De la moartea copilei, savantul B. P. Hasdeu a consacrat un adevarat cult fiicei sale.A ales calea spiritismului ca unic mod de a se consola si de a experimenta comunicarea cu lumea de dincolo.

Planul initial al Castelului era asemanator cu cel al unei catedrale. Treptat, el a fost modificat pana la forma finala : trei turnuri de piatra, crenelate, cel din mijloc fiind domul care adaposteste templul. Existau langa turnul din stanga doua contraforturi intre care circula un lift pentru urcarea merindelor la terasa medie, acolo unde omul de stiinta obisnuia sa petreaca ore in timpul zilelor calduroase.

Pe usa de piatra se observa stema familiei Petriceicu, deviza familiei Hasdeu ” Pro fide et patria ” si cuvintele lui Galileo Galilei ” E pur si muove “. Aceasta se rotea in jurul unui ax si reprezenta intrarea principala in Castel. Este flancata de doua tronuri de piatra pe care sunt sapate cele sapte reincarnari importante ale Juliei, cele douasprezece legi si simbolurile pitagoreice (pentagrama si cele sapte cercuri). Pe fiecare tron se afla cate un sfinx feminin, pazitor al intrarii. Deasupra usii se gaseste Ochiul Lumii, iar pe creneluri se poate citi o data : 2 iulie, data la care B.P. Hasdeu obisnuia sa le aniverseze simbolic pe cele doua Iulii ale sale : sotia si fiica. Usile laterale sunt prevazute cu grilaje simbolizand Soarele, de aceea ele erau pictate in galben si albastru spre verde.
Copertinele aveau vitralii colorate in aceleasi nuante, iar deasupra lor se aflau doua simboluri: Crucea in pozitie verticala, iar dedesuptul ei Semiluna in pozitie orizontala. Ferestrele Castelului au, deasemenea, grilaje si vitralii taiate de o cruce, iar la interior de o parte si de alta sunt oglinzi paralele. Rolul oglinzilor paralele este unul simbolic : cu ajutorul lor, tot ce patrunde pe acolo este recreat la infinit.

Sursa informataiilor de mai sus si o descriere mai detaliata despre Muzeul Bogdan Petriceicu Hasdeu gasiti aici.
Adresa: Str. Carol I 199, Telefon: 0244 33.55.99; 0244 33.55.98, Orar: 9:00 – 17:00; Luni-inchis

ANSAMBLUL ARHITECTURAL DE LA BREBU

Acesta se constituie ca unul dintre cele mai importante monumente realizate de Matei Basarab intre anii 1640-1650 fiind totodata o reprezentativa realizare a arhitecturii muntenesti din secolul al XVII-lea.
Azi, din cladirile manastirii Brebu, se mai pastreaza: biserica, casa domneasca si turnul de la intrare cu zidurile de incinta.

Biserica (30×10 m) asemanatoare cu cea de la Dealu are un plan triconic (trilobat), cu o turla pe naos si alte doua, mai mici, pe pronaos. Zidurile bisericii, din caramida, au o grosime la temelie de 2 m. Altarul este boltit cu o semicalota care pastreaza si azi pictura lui Seva Hentia.

La exterior, biserica are un parament de caramida aparenta, cu decoratia alcatuita din doua registre: dreptunghiulare in partea inferioara si cu arc in plin centru in partea superioara.
Usa si ferestrele, din piatra, sunt realizate de mesterul Lupu, reprezentand reminescente ale goticului moldovenesc tarziu. Numele mesterului se pastreaza pe stalpul portalului de la intrare.

Casa domneasca de mari dimensiuni (11,80×30,20 m) are o forma dreptunghiulara, fiind una din cele mai importante cladiri laice din Tara Romaneasca care s-au cladit pana astazi. Constructia, alcatuita din noua camere si o sufragerie, se ridica pe doua pivnite la care accesul se face printru-un garlici boltit, peste care a fost ridicat un foisor. Pivnitele sunt prevazute cu bolti sustinute de arce dublouri.

Turnul de la intrare, monumental, are parter si trei eraje, dominand imprejurimile prin inaltimea sa (27 m) si este prevazut cu metereze de tragere.

Zidul de incinta, inalt de 5-6 m, este construit din caramida si piatra de rau, fiind foarte bine conservat pe tot perimetrul sau. Intrarea, plasata pe partea sudica a incintei, se face pe sub turnul clopotnita.
In incaperile casei domnesti, Muzeul de Istorie si Arheologie al judetului Prahova a organizat o interesanta expozitie de istorie si arta medievala, in care, un patrimoniu bogat si divers ilustreaza aspecte ale vietii economice, sociale si culturale din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea.
Adresa: Manastirea Brebu (in incinta), localitatea Brebu, Telefon: 0244 35.77.31

MUZEUL CINEGETIC POSADA

Muzeul Cinegetic din Posada detine o colectie numeroasa de trofee de vanatoare, dar si exemplare imapiate de mamifere si pasari specifice teritoriului Romaniei. Printre speciile prezentate in colectia permanenta putem vedea mamifere ca: bourul, zimbru, capra, cerbul, cerbul lopatar, capriorul si muflonul, mistretul, rasul, lupul si ursul brun. Pasari ca bufnita, corbul, dropia, cocosul de munte, fazanul si pasari din Deltei Dunarii sunt si ele prezente.
Muzeul avand un specific vanatoresc, ne ofera si o galerie in care putem vedea arme vechi de vanatoare, printre care si a domnitorului Al. I. Cuza, dar si tablouri infatisand scene si caini de vanatoare.

Monumentul triumfal face parte dintr-un Complexul Arhelologic Tropaeum Traiani, alcatuit din Monumentul triumfal, Mormantul tumular din spatele sau si Altarul comemorativ, ridicat de solatii cazuti in luptele date in zona in anul 102 p.Chr. Obiectivele amintite au fost cercetate de marele arhitect roman Grigore Tocilescu intre anii 1882-1894. Complezul este dispus sub forma de triunghi isoscel, baza lui fiind marcata de monument si tumulul funerar, iar in varful triunghiului este amplasat altarul.

Traseul: Constanta – Basarabi – Ciocarlia – Deleni – Adamclisi (distanta: aproximativ 65 km parcursi in 1h 10min)

Altarul
Ridicat in amintirea soldatilor cazuti in luptele date de romanii condusi de imparatul Traian (98-117) impotriva unei coalitii realizate de regele dac Decebal. Altarul avea forma paralelipipedica, cu latura de 12 m si inaltimea de 6m. Dupa fragementele de inscriptie s-a estimat ca pe altar apareau numele a circa 4000 de soldati, cazuti in formidabila inclestare de pe platoul de la Adamclisi.

Monumentul triumfal
A fost construit, conform inscriptiei, intre anii 106-109, dupa proiectul lui Apollodor din Damasc. Este o cnstructie cilindrica, avand trepte la baza, iar diametrul este de 40m. In zona mediana se aflau 54 de metope, care redau luptele dintre romani si aliatii regelui dac. Reliefurile erau incadrate de frize si separate de pilastri ornamentali. La partea superioara se afla un attic festonat, prevazut cu 27 de creneluri, pe care erau figurati prizonieri. Acoperisul de forma conica era realizat din solzi de piatra, iar trofeul propriu-zis era asezat pe doua prisme suprapuse, fiind incadrat de doua personaje feminine sezand si un personaj masculin cu mainile la spate.
Semnificatia complexului a fost sesizata de Grigore Tocilescu, care a aratat ca monumentul este un certificat de nastere, in piatra, a poporului roman.

Cetatea Tropaeum Traiani
Se afla la 1,4 km sd-vest de monument si a fost construita in timpul imparatului Traian, imediat dupa batalia de aici. De la inceput asezarea a avut rangul de municipiu. In anul 316, imparatul Constantin, un mare admirator al lui Traian, a ridicat din temelii cetatea pe care o vede azi vizitatorul. Locuirea a incetat la Tropaeum Traiani in prima jumatate a secolului VII p.chr.
Cercetarea arheologica a pus in evidenta incinta cu cele 4 porti, strada principala, 7 bazilici crestine, o bazilica in forul cetatii si alte constructii, continuand si in prezent.

Muzeul Troapaeum Traiani
Se afla in centrul localitatii Adamclisi si adaposteste piesele originale ale monumentului, precum si numeroase obiecte, descoperite in cetatea Tropaeum Traiani.

La o departare de cinci sute de stadii de Gura Sacra a Istrului, mergand neincetat de-a lungul tarmului marii- in asa fel ca sa-l ai la dreapta- , se afla orasul Istros, colonie a milesienilor. Vine apoi Tomis, alta cetate- tot mica- , la o departare de doua sute cincizeci de stadii de cealalta. Apoi, la un interval de doua sute optzeci de stadii de la Tomis, ni se infatiseaza orasul Callatis care este o colonie a heracleiei.

Asa ne prezenta Strabon in lucrarea sa Geografia tarmul Marii Negre din zona Tomisului. Astazi, la o departare de nici 60 de kilometrii de orasul Istros, gasim orasul Constanta si mica sa cetate- Mamaia, cetate a celor cu ghiul, lant si Lamborghini. Pentru a sta cat mai departe de aceste specimene recomandam o plimbare pe nistre drumuri care, pe anumite portiuni, ne dau impresia ca mergem chiar pe urmele lui Strabon… ca stare a carosabilului.

Si ca sa recapitulam plecam din Constanta, trecem prin Navodari, Corbu iar inainte de intrarea in orasul Istria un indicator catre dreapta ne indica directia care trebuie urmata. Peisaj este unul formidabil prin simplitatea si pustietatea sa, iar daca avem putin noroc putem admira stoluri de pelicani.

Traseul: Constanta – Ovidiu – Navodari – Corbu – Istria – Cetatea Histria (distanta: aproximativ 55 km parcursi in 1h 15min)

Histria – cel mai vechi oras de pe teritoriul actualei Romanii – a fost fondat de colonistii greci veniti din Milet la jumatatea secolului al VII-lea a.Chr si a fost parasit de ultimii lui locuitori in a doua jumatate a secolului al VII-lea p.Chr. In decursul a celor 1300 de ani de locuire neintrerupta, orasul a fost aparat de cinci ziduri de incinta succesive, corespunzand marilor etape istorice traversate de-a lungul existentei sale (perioadele arhaica, clasica, elenistica, romana timpurie si romana tarzie). In interiorul respectivelor incinte au fost decoperite monumente dintre cele mai remarcabile, incepand cu temple si altare grecesti si continuand cu terme romane, basilici civile, luxoase locuinte particulare, basilici crestine, precum si cu o catedrala episcopala. Bogatia si varietatea monumentelor descoperite, ca si a pieselor care pot fi admirate in elegantul muzeu local, au facut ca Histria sa fie considerata – pe buna dreptate – un veritabil Pompei romanesc. Sapaturile arheologice – incepute de marele istoric roman Vasile Parvan in anul 1914- nu contenesc a aduce la lumina noi dovezi ale stralucitoarei civilizatii greco-romane, matricea celei europene din zilele noastre.

Traseul initial presupunea parcurgerea Crestei Pietrei Craiului din nord de la Saua Padinii Inchise pana la Saua Funduri in sud. Sambata ne propuneam sa urcam pe creasta pe la Refugiul Diana, pe Brana Caprelor, urmand sa dormim la Refugiul Grind, iar duminica sa continuam traseul de creasta pana la Saua Funduri si sa ne intoarcem spre Cabana Plaiul Foii pe la Marele Grohotis. Dar cum planul de acasa nu este mereu acelasi cu cel de pe munte, traseul a fost trei sferturi altul decat cel planificat/dorit.

Traseul: Zarnesti – Cabana Plaiul Foii (alt. 849 m) – Refugiul Diana (alt. 1480 m) – Brana Caprelor – Saua Padinii Inchise (alt 1955m) – Creasta Nordica – Refugiul Vf. Ascutit (alt. 2047 m) – Padinile Frumoase – Cabana Curmatura (alt.1470 m) – Prapastiile Zarnestiului – Zarnesti

SAMBATA
Traseu: Zarnesti – Cabana Plaiul Foii (alt. 849 m) – Refugiul Diana (alt. 1480 m) – Brana Caprelor – Saua Padinii Inchise (alt 1955m) – Creasta Nordica – Refugiul Vf. Ascutit (alt. 2047 m)
Marcaj: Zarnesti – Cabana Plaiul Foii (alt. 849 m) – Refugiul Diana (alt. 1480 m) – Triunghi Galben, Durata 2h30min
Refugiul Diana (alt. 1480 m) – Padina Popii – Varful Padina Popii (alt 2025m) – Banda Albastra, Durata 2h
Varful Padina Popii (alt 2025m) – Creasta Nordica – Refugiul Vf. Ascutit (alt. 2047 m) – Punct Rosu, Durata 1h

Pornim din Bucuresti, si dupa cateva momente de pierdut vremea pe Centura Ploiestiului, dupa slalomul printre gropile de la Paraul Rece, ajungem in Zarnesti. La ora 12 eram la Cabana Plaiul Foii unde ne schimbam in “tinuta de scandal”. Plecam, lasam masina in parcare si incepem sa urcam spre Refugiul Diana pe marcaj triunghi galben. Intrarea in traseu se face teoretic direct din drumul Zarnesti-Plaiul Foii, numai ca noi, negasind nici un marcaj, am urcat intr-o poiana cam la nimereala, reusind totusi sa prindem marcajul.

Dupa 2 ore jumatate de mers, eram in fata refugiului si ne incepeam urcusul pe traseul din stanga prin Brana Caprelor – La Gavan marcat cu banda albastra, o varianta este prin dreapta, prin Padina Popii, marcat cu triunghi albastru, durata 2 ore. Alegerea noastra a fost influentata de dorinta de a parcurge o portiune mai mare din creasta.

Traseul prin Brana Caprelor are o portiune unde poteca este rupta de o minialunecare de teren, zona in care riscul de a aluneca este foarte mare, din cauza pamantului si grohotisului prezent, deci atentie mare in aceasta zona. De fapt, dupa aceasta portiune, tot traseul pana La Gavan (loc unde se acumuleaza apa intr-o scobitura in stanca) este pe grohotis destul de instabil.

De La Gavan pana in creasta, traseul este printre jnepeni, iar odata ajunsi in Saua Padinei Inchise (1935m alt.) in jurul orei 17, ne continuam spre dreapta traseul pe marcaj punct rosu. De aici se poate cobori spre Cabana Curmatura pe traseul marcat cu banda albastra in 1h30min. Dupa o ora de mers pe creasta, ajungem la refugiul Varful Ascutit – Carol Lehman (alt. 2047 m), unde ne hotaram sa si ramanem peste noapte, abandonand astfel traseul propus de a ajunge pana la Refugiul Grind. Totusi norocul a facut ca erau inca locuri libere, peste maxim jumatate de ora venind un grup de peste 10 tineri. Unii au dormit pe jos in refugiu, altii afara. la cort. De super prost gust a fost un domn care tot insista ca noi sa coboram la Curmatura, pentru ca el sa doarma pe prici in refugiu. Aroganta si atitudinea acestuia de “mie mi se cuvine totul ca am stat prin alte tari 20 de ani si acum va vorbesc cu accent” au fost de 2 bani.

DUMINICA
Traseu: Refugiul Vf. Ascutit (alt. 2047 m) – Cabana Curmatura (alt.1470 m) – Prapastiile Zarnestiului – Zarnesti
Marcaj: Refugiul Vf. Ascutit (alt. 2047 m) – Cabana Curmatura (alt.1470 m) – Triunghi Albastru, Durata 2h
Cabana Curmatura (alt.1470 m) – Prapastiile Zarnestiului – Zarnesti – Banda Albastra, Durata 3h

Treziti de la ora 6 de gradul de civilizatie a acelui homo-non-sapiens care a facut tot taraboiul posibil in refugiu, am avut marele avantaj de a pleca devreme de la refugiu. Ne propuneam totusi continuarea traseului pe creasta pana la Grind si de acolo sa coboram pe La Lanturi, dar auzind tunetele in departare si vazand cat de repede se innoreaza, am decis sa coboram cat mai repede de pe creasta, pe cea mai usoara si sigura varianta, spre Cabana Curmatura. Frica noastra era grohotisul si stanca calcaroasa care uda este foarte alunecoasa.

Presati de tunetele care se auzeau din ce in ce mai des si mai aproape, am coborat traseul triunghi albastru de 2 ore, intr-o singura ora, ploaia ajungand la noi fix in momentul in care intram in padure. Nici nu ne-am oprit la cabana. Oricum eram uzi, asa ca ne-am continuat traseul spre Prapastiile Zarnestiului – Zarnesti pe banda albastra.

Desi stiam ca o sa mergem mai mult, am ales acest traseu pentru ca este mult mai putin abrupt in portiunea inferioara ca traseul care coboara la Fantana lui Botorog. Dupa o alta ora eram in drumul pietruit si dupa inca o ora jumatate, eram in Zarnesti.

Problema a fost drumul pana la Plaiul Foii unde aveam masina, drum pe care am ales sa-l parcurgem cu un taxi cu un tarif fix de 50 lei din cauza drumului foarte prost. Oricum daca ne gandim ca a ajuns la 12,5 lei de caciula, am considerat ca a fost ca si cum am fi platit cazarea. La intoarcere, am multumit ministerului turismului, transporturilor si tuturor celor care au reusit ca un drum de 3 ore sa dureze 5.

Recomandari: Daca planificati un astfel de traseu, trebuie sa tineti minte ca pe creasta Pietrei Craiului nu exista apa, deci trebuie sa aveti destule resurse de acest gen. Traseele pe roca cacalcaroasa sunt periculoase pe timp ploios, iar grohotisul este foarte instabil, involuntar bucati mari de roca pe care calcam pot aluneca usor la vale, ranind pe cei care merg in spatele nostru. Nu abordati trasee grele si/sau periculoase daca sunteti constient ca nu le puteti face fata. Aveti mereu un plan de rezerva si folositi-l in caz de schimbare a vremii.