CUM AJUNGEM IN SIBIU

Aeroportul Sibiu
Aeroportul international Sibiu ofera curse zilnice catre Germania, Austria, Spania, Marea Britanie si Italia, unele dintre acestea avand escala la Timisoara. Aeroportul are curse directe catre: Munchen (Tarom, Lufthansa), Viena (Austrian Airlines), Bucuresti, Targu Mures (Tarom), Timisoara (Carpatair), Bucuresti, Koln, Madrid, Stuttgart, Londra (Blue Air).

Gara feroviara Sibiu
Municipiul Sibiu este unul dintre cele mai importante noduri de cale ferata din Transilvania. Pe raza Sibiului exista patru gari: Gara Mare, Gara Mica, Sibiu Triaj, Turnisor.
De la gara spre Piata Unirii (acces facil catre Centrul Istoric al Sibiului) putem folosi transportul in comul pe Traseul 5, Traseul 13, Traseul 17. Pentru mai multe informatii despre trasnportul in comun al Sibiului va rugam sa consultati acest link
Cu automobilul spre Sibiu
Sibiul este străbătut de Coridorul 4 European, drumul european E68/E81 (drumul național DN1), accesul realizandu-se usor din directiile Pitesti, Brasov, Medias, Sebes etc.

CELE TREI PIETE ALE ORASULUI ISTORIC SIBIU CU CELE MAI IMPORTANTE MONUMENTE MEDIEVALE:

PIATA MARE

Palatul Brukenthal in prezent Muzeul Brukenthal de Arta Europeana

Adresa: Piata Mare nr. 4-5; Orar de vara: Luni – inchis, Marti – Duminica 10-18
Orar de iarna: Luni si Marti – inchis, Miercuri – Duminica 10-18; Casa de bilete se inchide la ora 17.15. Site oficial: Muzeul Brukenthal de Arta Europeana

Samuel von Brukenthal, guvernatorul al Marelui Principat al Transilvaniei intre anii 1777 si 1787, construieste intre 1778 – 1788 palatul in stilul Barocului Tarziu, dupa modelul palatelor vieneze. Palatul a servit ca resedinta oficiala dar si ca sediu a colectiilor sale de arta.
Din expozitia de baza amintim: Trairea neo-gotica vs. modelul iluminist, Copii in ghips dupa sculpturi celebre, Sculptura transilvaneana, Cabinetul de Cartografie, Cabinetul de Stampe, Saloanele de receptie, Arta Medievala, Scoala Germana si Austriaca, Covoare anatoliene, Capodoperele, Pictura Flamanda si Olandeza, Pictura Italiana

Turnul Sfatului Pozitionat intre Piata Mare si Piata Mica, a fost poarta de intrare a celei de a doua centuri de fortificatii a orasului de la sfarsitul secolului al XIII-lea. Naruindu-se partial in 1586, a fost recladit in 1588. In 1826 i s-a adaugat inca un etaj, primind infatisarea de astazi. Restaurat complet in 1961-1962.

Pentru o perioada in cladirea apropiata (Piata Mica 31) a activat Primaria Sibiului, aceasta fiind atestata documentar prima data in 1324, de aici si numele de de “Turn al sfatului”. Turnul a avut rol de turn de poarta, depozit de grane, ca foisor de foc, ca inchisoare, muzeu botanic.

In aceasta cladire a functionat intre 9 decembrie 1918 - toamna anului 1919 Consiliul Dirigent al Transilvaniei, ales la 2 decembrie 1918 la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia.

Fosta Banca de Credit Funciar Sibiu

PIATA MICA SI PIATA HUET

Casa Artelor: Ateliere mestesugaresti, Muzeul de Etnografie saseasca Emil Sigerus, Galerii de arta populara Sibiu
Adresa: Piata Mica nr.21; Orar de vizitare: Marti-Duminica: 9 – 17;
Fiind mentionata inca din 1370, cladirea fiind considerata cea mai veche “casa de breasla” din Transilvania, astazi adaposteste sediul Muzeului de Etnografie Sasească “Emil Sigerius”. Cunoscuta si sub numele de “Hala Macelarilor”, a avut de-a lungul timpului rol de punct al intalnirilor de breasla a macelarilor, spatiu comercial pentru transarea si desfacerea carnii, depozit pentru cereale, parterul pentru protejarea oamenilor si a marfurilor, pe timp de ploaie, chiar sala de spectacole pentru actorii unei trupe de teatru conduse de actrita Gertraud Bodenburger. Cladirea a fost restaurata intre 1962 – 1967. Pe fatada de Sud se poate observa stema orasului datata 1789.

Muzeul de Istorie a Farmaciei
Casa si fosta farmacie “La Ursul Negru”
Orar de vara (1 aprilie – 31 octombrie): Luni – inchis, Marti – Duminica 10-18 (Nota: Muzeul este inchis in prima zi de Marti a fiecarei luni). Orar de iarna: Luni si Marti – inchis, Miercuri – Duminica 10-18. Casa se inchide la 17.30. Adresa: Piata Mica Nr. 26; Telefon: +40 269 218191; Site oficial: Muzeul Farmaciei Sibiu

In aceasta cladire a functionat prima farmacie de pe teritoriul tarii noastre, atestarea documentara datand din 1494. Tot aici a functionat si farmacia La Ursul Negru, una din cele mai vechi din Sibiu. De la deschiderea sa in 1972 Muzeul Farmaciei este o raritate in plan european. Colectia muzeului prezinta evolutia tehnicii farmaceutice de-a lungul a peste 300 de ani prin cele peste 6600 de piese.

Podul Mincinosilor

Podul Minciunilor, întâiul pod din fontă aflat în serviciu pe teritoriul de azi al României, a fost turnat în Laubach, în landul Hessa și montat la Sibiu în anul 1859, înlocuind un pod de lemn. Podul face legătura între Piața Mică și Piața Huet, trecând peste strada Ocnei, care unește orașul de jos cu orașul de sus.

A fost numit „podul minciunilor” sau „podul mincinoșilor” din cauza legendei care spune că podul se va prăbuși dacă cineva va sta pe el și va spune o minciună. În tradiția orală locală circulă diferite legende despre acest pod, legate de minciunile îndrăgostiților ori cele ale precupețelor ce vindeau în zonă.

Adevărul pare a fi altul. Deoarece podul nu avea piloni pe care să se sprijine, a fost denumit în germană Liegenbrücke, ceea ce însemna, în traducere pod culcat. Denumirea fiind aproape omofonă cu Lügenbrücke[2] (podul minciunilor), a dus la nașterea legendelor și anecdotelor

PIATA AURARILOR

Piata Aurarilor La capatul de jos al scarilor care leaga Orasul de Jos de Orasul de Sus, Piata Aurarilor pastreaza numeroase case din perioada goticului tarziu inglobate insa in constructii mai recente. In aceasta zona se gasesc frecvent elemente din fortificatiile din secolele al XVIII-lea si al XIV-lea ale incintelor a doua si a treia dintre Orasul de Jos si de Sus. Atat acoperisurile cat si steagurile de vant dau un caracter medieval si intim acestui spatiu urban. In curtea casei de la nr. 5 se remarca un turn de aparare care in secolul al XVIII-lea a fost transformat in casa de locuit. In aceasta zona se pastreaza portiuni dintr-un zid de incinta inclus in casele de locuit.

STRADA CETATII

Bastionul Haller
Fortificatie tarzie – construit intre anii 1558 – 1588 pentru intarirea coltului estic a celei de a treia centuri de fortificatie a orasului.

Muzeul de Istorie Naturala – sediul central
Cladire a fost construita intre anii 1894 – 1895, inaugurarea realizandu-se in ziua de 12 mai al aceluiasi an.
Aceasta este construita in stilul Renasterii italiene tarzii, prezentand pe 3 nivele (demisol, parter şi etaj) diorame cu efecte sonore si luminoase. Expozitia de baza fiind impartita in: Evolutia lumii vii, Ecosisteme, Sectorul paleontologic si Sectorul mineralogic.
Adresa: Str. Cetăţii, Nr. 1, Sibiu 550169; Telefon: (+40) 0369 101782; Site oficial: Muzeul de Istorie Naturala Sibiu. Orar de vara: Luni – inchis, Marti – Duminica 10-18 (Nota: Muzeul este inchis in prima zi de Marti a fiecarei luni). Orar de iarna: Luni si Marti – inchis, Miercuri – Duminica 10-18. Casa se inchide la 17.30.

Filarmonica de Stat Sibiu – Sala Thalia
Sala Thalia se afla pe locul unui rondel de artilerie al fortificatiilor Sibiului, construit in prima jumatate a secolului al XVI-lea. In interiorul acestui rondel, Martin Hochmeister cel batran a amenajat in anul 1788 un teatru cu parter, doua nivele de loje si galerie.
Acest teatru a ars in 1826 si a fost reconstruit in anul urmator, pastrandu-se vechea dispozitie generala. Un incendiu din anul 1948 l-a distrus a doua oara. In urma unei reparatii improvizate, cladirea a fost folosita, timp de decenii, ca o casa culturala a unei uzine sibiene.
In conformitate cu necesitatile orasului si ale zonei, constructia a fost refacuta ca sala de concerte in anii 1994 – 2006 de catre Consiliul Judetean Sibiu. Cu aceasta ocazie, la scena si la nivelul inferior au fost pastrate parti din vechiul rondel. Cu exceptia tavanului, sala a fost refacuta conform situatiei antebelice.

Turnul Dulgherilor - incinta a III-a de fortificatii Strada Cetatii Sibiu

Turnul Olarilor - Construit la inceputul secolului al XVI-lea a facut parte din a III-a centura de fortificatii a orasului. A fost intretinut si aparat de breasla Olarilor.

Zidul exterior de aparare cu santul si valul de pamant

Construit dupa 1450 impreuna cu a treia centura de fortificatii a orasului a fost intretinut si aparat de breasla archebuzierilor si breasla panzarilor.

PARCUL ASTRA

Acest edificiu de cultura ridicat de Astra a adapostit, incepand din 1905, prima biblioteca nationala publica, muzeul istoric – etnografic si prima sala de teatru roman din Transilvania.

Biblioteca Astra
Curand dupa infiintarea asociatiei Astra – Asociatia Transilvana pentru Literatura Romaniei si Cultura Poporului Roman – in 1861 a fost organizata, din initiativa lui George Baritiu si Timotei Cipariu, biblioteca proprie a asociatiei, care a fost pana in 1918 biblioteca nationala romaneasca a Transilvaniei. Asociatia “Astra” avea ca scop promovarea culturii romanesti in Sibiu si in Transilvania. Printre initiatorii ei se numara Gheorghe Baritiu, Timotei Cipariu, Andrei Saguna, Axente Sever si Ion Puscariu. Asociatia a avut o activitate Bogata prin promovarea literaturii romane, adunarea multor obiecte muzeale si editarea unor publicatii. In 1905 se construieste in Sibiu palatul Asociatiei.

STRADA MITROPOLIEI

Muzeul de Istorie – Casa Altemberger
Adresa: Strada Mitropoliei nr. 2; Telefon: 0269 218 143, 0369 101 781; Orar de vara: Luni – inchis, Marti – Duminica 10-18; Orar de iarna: Luni si Marti – inchis, Miercuri – Duminica 10-18; Casa se inchide la 17.30. Se ofera reduceri pentru elevi, studenti, posesori de card Euro 26, pensionari, adulti cu handicap mediu si usor. Site oficial: Muzeul de Istorie Sibiu Zile cu acces liber: 2 Mai (Deschiderea publica a Muzeului de Istorie Naturala), 18 Mai (Ziua Muzeelor), 1 Iunie (Ziua Copilului), 1 Decembrie (Ziua Nationala a Romaniei).

Expozitia de baza este formata din: Lapidariul Antic, Lapidariul Medieval, Arme si Armuri, Miscarea Nationala a Romanilor din Transilvania, Evolutia Comunitatilor Umane in Sudul Transilvaniei, Sticla in Transilvania, Bresle Sibiene, Magistratul Sibiului, Monede si Medalii, Tezaur

Primaria Veche
Ansamblul arhitectural conturat in mare parte in perioada 1475 – 1490, cand aceasta casa a fost in proprietatea lui Thomas Altemberger, primar ar orasului timp de 20 ani. Personalitate marcanta in viata orasului, Altemberger facuse studii la Viena.

La Sibiu, a dobandit o avere care i-a permis sa construiasca o casa de locuit deosebit de impunatoare. Avandu-l ca mester pe Andreas Lapicida, el si-a construit o locuinta cu toate atributele unei locuinte nobiliare: turn-locuinta, blazoanele sale si a sotiei, o loggie in stilul goticului tarziu influentat de arhitectura Renasterii italiene. In ansamblu au fost incluse si cladiri mai vechi, printre altele o casa cu pinion in trepte datand din jurul 1300. In 1545 casa casa este cumparata de oras si transformata in primarie, aceasta functiune pastrand-o pana in 1948 timp de patru secole. Astazi cladirea adoposteste Muzeul de Istorie.

Biserica Parohiala Evanghelica Sf. Maria
Inceputa in jurul anului 1320, in stil gotic matur, biserica a fost construita in trei etape si a fost terminata in 1520. Planul initial a fost cel al unei bazilici cu transept si cor poligonal. In 1452 este adaugata biserica de Vest, asa numita Ferula. Din policromia interioara gotica s-a pastrat doar o pictura murala reprezentand o “Rastignire”, pictor Johannes din Rosenau.
Deschisa zilnic: 9 – 17, Duminica 11 – 17.

Liceul Brukenthal o constructie din perioada Barocului, datata 1782. Prima scoala atestata pe acest loc: 1380. In partea de sud a liceului au existat pana in 1898 capela Sf. Jakob si turnul Preotilor.

Catedrala Ortodoxa Mitropolitana Sfanta Treime
Sibiul este sediul Mitropoliei Ardealului (reintemeiata de episcopul Andrei Saguna in 1864), unul din centrele religioase importante ale Bisericii Ortodoxe din Romania. Catedrala, in forma in care o vedem astazi – ctitorie a Mitropolitului Ioan Metianu – este construita dupa proiectul arhitectilor Virgil Nagy si Iosif Kamner din Budapesta, intre 1902 – 1906. Interiorul este decorat cu pictura murala semnata in parte de pictorul Octavian Smighelschi, ajutat de Arthur Coulin. Alte picturi sunt realizate dupa 1957 de Ioan Kober si Anastase Demian. Mozaicurile au fost executate la Munchen. Pe partea opusa a strazii se afla Institutul Teologic Ortodox – construit in locul palatului Toldalagi – si sediul Mitropoliei Ardealului care este o constructie de la inceputul secolului al XIX-lea.

Facultatea de Teologie Ortodoxa Andrei Saguna Sibiu

In aceasta casa a poposit Mihai Eminescu intre 18 si 30 iunie 1868 in trecerea lui prin Sibiu cu trupa dramatica a lui Mihai Pascaly.

In aceasta casa a poposit in toiul evenimentelor din 1848, in drumul sau spre Muntii Apuseni, Avram Iancu (1824-1872), membru al Comitetului natiunii romane.

BULEVARDUL NICOLAE BALCESCU

Aici a poposit la 5 martie 1866 primul domnitor al Romaniei Alexandru Ioan Cuza (1820 – 1873) in drumul sau spre exil dupa detronarea sa de catre reactiunea burghezo – mosiereasca.

BILETUL UNIC DE VIZITARE:

In baza biletului unic se pot vizita:
Palatul Brukenthal – Piata Mare nr. 4-6
Muzeul de istorie Casa Altemberger – Strada Mitropoliei nr. 6
Muzeul de Istorie Naturala – Strada Cetatii nr. 1
Muzeul de Vanatoare August von Spiess – Strada Scoala de Inot nr. 4
Muzeul de Istorie a Farmaciei – Piata Mica nr. 26
Galeria de Arta Contemporana – Strada Tribunei nr. 6
Sala Fresca – Piata Mica nr. 22

(Articol in curs de continua actualizare)

La o departare de cinci sute de stadii de Gura Sacra a Istrului, mergand neincetat de-a lungul tarmului marii- in asa fel ca sa-l ai la dreapta- , se afla orasul Istros, colonie a milesienilor. Vine apoi Tomis, alta cetate- tot mica- , la o departare de doua sute cincizeci de stadii de cealalta. Apoi, la un interval de doua sute optzeci de stadii de la Tomis, ni se infatiseaza orasul Callatis care este o colonie a heracleiei.

Asa ne prezenta Strabon in lucrarea sa Geografia tarmul Marii Negre din zona Tomisului. Astazi, la o departare de nici 60 de kilometrii de orasul Istros, gasim orasul Constanta si mica sa cetate- Mamaia, cetate a celor cu ghiul, lant si Lamborghini. Pentru a sta cat mai departe de aceste specimene recomandam o plimbare pe nistre drumuri care, pe anumite portiuni, ne dau impresia ca mergem chiar pe urmele lui Strabon… ca stare a carosabilului.

Si ca sa recapitulam plecam din Constanta, trecem prin Navodari, Corbu iar inainte de intrarea in orasul Istria un indicator catre dreapta ne indica directia care trebuie urmata. Peisaj este unul formidabil prin simplitatea si pustietatea sa, iar daca avem putin noroc putem admira stoluri de pelicani.

Traseul: Constanta – Ovidiu – Navodari – Corbu – Istria – Cetatea Histria (distanta: aproximativ 55 km parcursi in 1h 15min)

Histria – cel mai vechi oras de pe teritoriul actualei Romanii – a fost fondat de colonistii greci veniti din Milet la jumatatea secolului al VII-lea a.Chr si a fost parasit de ultimii lui locuitori in a doua jumatate a secolului al VII-lea p.Chr. In decursul a celor 1300 de ani de locuire neintrerupta, orasul a fost aparat de cinci ziduri de incinta succesive, corespunzand marilor etape istorice traversate de-a lungul existentei sale (perioadele arhaica, clasica, elenistica, romana timpurie si romana tarzie). In interiorul respectivelor incinte au fost decoperite monumente dintre cele mai remarcabile, incepand cu temple si altare grecesti si continuand cu terme romane, basilici civile, luxoase locuinte particulare, basilici crestine, precum si cu o catedrala episcopala. Bogatia si varietatea monumentelor descoperite, ca si a pieselor care pot fi admirate in elegantul muzeu local, au facut ca Histria sa fie considerata – pe buna dreptate – un veritabil Pompei romanesc. Sapaturile arheologice – incepute de marele istoric roman Vasile Parvan in anul 1914- nu contenesc a aduce la lumina noi dovezi ale stralucitoarei civilizatii greco-romane, matricea celei europene din zilele noastre.

Traseul: Zarnesti – Cabana Plaiul Foii (alt. 849 m) – Refugiul Spirla – La Lanturi – Vf. La Om (alt. 2238 m) – Creasta Nordica – Refugiul Vf. Ascutit (alt. 2047 m) – Cabana Curmatura (alt.1470 m) – Prapastiile Zarnestiului – Zarnesti

VINERI
Traseu: Zarnesti – Cabana Plaiul Foii (alt. 849 m) – Refugiul Spirla
Marcaj: Cabana Plaiul Foii (alt. 849 m) – Refugiul Spirla – Banda Rosie
Durata traseu: 2h 30 min

Am plecat din Bucuresti cu trenul pana la Brasov, am luat autobuzul din fata garii spre autogara Brasov (acelasi autobuz care duce spre Stadion). Dupa ce am constatat cu placuta surprindere modernizarile acesteia, ne-am urcat in rata spre Zarnesti. Am ajuns la ora 14.30, am mai luat o sticla de apa, 2 paini, cateva eugenii si biscuiti “populari” si ne-am inceput plicticosul mers pe drumul prafo-pietruit spre Cabana Plaiul Foii. Norocul a dat peste noi si un batranel cu caruta ne-a luat cu el pana foarte aproape de cabana. Se facuse 15.30 deja si ne incepeam urcatul prin padure spre Refugiul Spirla pe marcaj banda rosie, la care aveam sa ajungem intr-o ora jumatate.

Comparandu-l cu vechiul refugiu pe care l-am vazut cu o luna inainte de a arde pana in temelii – februarie 2002 fiind si primul meu contact cu Muntii Piatra Craiului, imi este greu sa-l numesc acum refugiu. Era o mini cabana din barne groase de lemn, cu o minunatie de soba si cu priciuri primitoare. Din cate am inteles fusese construit cu ajutorul cercetasilor care muncisera o vara intreaga la carat materiale. Dar cum tot ce e gratis e frumos, iar tot ce e frumos merita stricat, el a luat foc din cauze “naturale” bineinteles. In forma sa actuala, l-as asemana cu o sticla PET mai mare. Dar sa nu fim mofturosi, in caz de ploaie, vant, oboseala, ceata, sau orice alt pericol, este super lux. Singura sa problema era usa care avea clanta rupta si pe care am legat-o cu o bucata de cordelina ca sa nu se deschida. Am facut o supa la plic, am mai mancat ceva “din punga”. La 20.30 eram deja in sacii de dormit. Somnul ne-a fost deranjat peste o ora, cand am fost treziti de niste zgomote ciudate de pe langa refugiu. Noi dormeam sus, iar rucsacii fiind pe pamant, probabil ca emanau mirosuri pentru domnul mistret care se apucase sa racaie peretii exteriori ai refugiului. Peste jumatate de ora, de “emotii” au mai urcat niste baieti din Brasov spre refugiu. Cand i-am anuntat de “lighioanele cu colti” care circula prin zona, au inceput sa arunce cu petarde pentru a speria pericolul.

SAMBATA
Traseu: Refugiul Spirla – La Lanturi – Vf. La Om (alt. 2238 m) – Creasta Nordica – Refugiul Vf. Ascutit (alt. 2047 m) – Cabana Curmatura (alt. 1470 m)
Marcaj: Refugiul Spirla – La Lanturi – Vf. La Om (alt. 2238 m) – Banda Rosie
Vf. La Om (alt. 2238 m) – Creasta Nordica – Refugiul Vf. Ascutit (alt. 2047 m) – Punct Rosu
Refugiul Vf. Ascutit (alt. 2047 m) – Cabana Curmatura (alt. 1470 m) – Triunghi Albastru
Durata traseu: total 10 h, Sprila – La Lanturi – Vf. La Om 4h, Vf. La Om – Ref. Vf. Ascutit 3h 30 min, Ref. Vf. Ascutit – Cab. Curmatura 2h 30 min

Ne-am trezit la ora 8, am mancat putin, ne-am facut rucsacii si la 9 am plecat de la refugiu pe marcajul banda rosie. Peste jumatate de ora eram la Zaplaz, iar dupa ce am urcat pe La Lanturi, la ora 12 am ajuns in creasta. Traseul necesita atentie sporita pentru ca are unele zone foarte expuse, care pe ploaie sau stanca uda pot pune unele probleme celor mai putin experimentati. Pe traseu am pozat caprele negre si garofitele Pietrei Craiului.

De la Varful La Om, am urmat marcajul punct rosu catre stanga pana la Refugiul Varful Ascutit, la care am ajuns in jurul orei 15.20. Dupa o pauza de jumatate de ora, am inceput coboratul spre cabana Curmatura pe marcaj cu triunghi albastru, fiind atentionati de semne: “Atentie la coborare! In grohotis cad pietre.” Coborarea este pe alocuri dificila din cauza grohotisului, dar cu atentie, aceste zone pot fi trecute usor. De la intrarea in padure pana la cabana nu mai sunt probleme. Am ajuns la Curmatura la ora 18.30. Ceai cald, mancare, dormit in sala de mese.

DUMINICA
Traseu: Cabana Curmatura (alt. 1470 m) – Prapastiile Zarnestiului – Zarnesti
Marcaj: Cabana Curmatura (alt. 1470 m) – Prapastiile Zarnestiului – Zarnesti – Banda albastra
Durata traseu: 2 h

Plecam la ora 8 si ne grabim sperand ca o sa prindem trenul spre Brasov, ajungem la 10 in Zarnesti, dar aflam ca in duminica aceea trenul nu circula. Asa ca am facut autostopul pana in Brasov.