Aceasta este o calatorie intr-o zona a tarii parca uitata, la fel ca si cei care au luptat pentru libertatea sa. O zona in care probabil, oricand vei merge nu te vei enerva de aglomeratie sau cozi interminabile la muzee, ci din contra, te vei bucura de liniste si de peisajele pitoresti ale Vrancei. Traseul parcurge zonele unde trupele romanesti au luptat in primul razboi mondial, Marasesti, Marasti, Soveja, Oituz, si se continua spre Transilvania, unde vom vizita singurul lac vulcanic din tara, Lacul Sfanta Ana.

ITINERARIU TRASEU: Bucuresti – Focsani – Mausoleul Marasesti – Mausoleul Marasti – Casa lui Mos Ion Roata din Campuri – Mausoleul Soveja – Cascada Putnei – Lepsa – Ojdula – Targul Secuiesc – Pasul Oituz – Baile Balvanyos – Lacul Sfanta Ana – Sfantul Gheorghe – Brasov – Ploiesti – Bucuresti
LUNGIME APROXIMATIVA TRASEU: 840 km
TIMP PARCURGERE aproximativ 12 ore de condus

OBIECTIVE TURISTICE VIZITATE: Mausoleul Marasesti, Mausoleul Marasti, Casa lui Mos Ion Roata din comuna Campuri, Mausoleul Soveja, Cascada Putnei, Pasul Oituz, Baile Balvanyos, Lacul Sfanta Ana

ZIUA 1

ITINERARIU TRASEU: Bucuresti – Urziceni – Buzau – Focsani – Marasesti – Racoroasa – Marasti – Campuri – Soveja – Campuri – Campuri de jos – Vizantea Manastireasca – Vizantea Razaseasca – Livezile – Vidra – Tulnici – Lepsa – Cascada Putnei – Ojdula
LUNGIME APROXIMATIVA TRASEU: aprox 390 km – in 7 ore 15 min de condus

MAUSOLEUL MARASESTI

Mergand pe directia Focsani-Adjud,  inainte de a ajunge la podul de dinainte de orasul Marasesti, pe partea dreapta a sensului de mers se afla Mausoleul de la Marasesti.

Mausoleul Marasesti s-a ridicat in memoria eroilor cazuti in marea batalie de la Marasesti din august 1917 in razboiul de reintregire a neamului (1916-1919). Oprirea ofensivei germane s-a soldat cu mari pierderi pentru Armata 1 romana, care a duferit pierderi de 27410 oameni, din care 610 ofiteri. Din totalul pierderilor 5125 au murit pe campul de lupta, 12467 au fost raniti si 9818 disparuti. Aliatul Romaniei din cel de-al doilea razboi mondial, Rusia, care a participat si ea la aceasta lupta a suferit pierderi de 25.650 oameni.

Mausoleul de la Marasesti a fost construit la initiativa Societatii Ortodoxe Nationale a Femeilor Romane (1919), Mausoleul Marasesti este opera arhitectilor George Cristinel si Constantin Pomponiu, a sculptorilor Ion Jalea si Corneliu Meorea, a pictorului Eduard Saulescu. Piatra fundamentala s-a asezat la 19 august 1923. Monumentul a fost realizat in doua etape: 1923-1924 si 1936-1938, si a fost inaugurat la 18 septembrie 1938.

In prezent in mausoleu sunt depuse osemintele Generalului Eremia Grigorescu, comandantul Armatei I Romane pe timpul luptelor de la Marasesti, dar  adaposteste si 5073 de soldati si ofiteri in 154 de cripte individuale si 9 cripte comune de pe 18 culoare.

MAUSOLEUL MARASTI

Pentru a ajunge la Mausoleul de la Marasesti ne intoarcem spre Focsani, dar odata ajunsi la sensul giratoriu unde se afla si statuia “Pe aici nu se trece”, facem dreapta spre directia Panciu. Ne continuam traseul pana in comuna Racoasa, unde spre sfarsitul comunei facem dreapta spre satul Marasti. Atentie: nu este nici un indicator care sa indice drumul spre Mausoleul de la Marasti, deci la nevoie este indicat sa intrebati localnicii. Dupa ce urcam un mic deal cu o serie de serpentine, ajungem la o poarta care poarta inscrisul “Campul istoric de la Marasti”. La momentul vizitei noastre mausoleul era in renovare, el aflandu-se intr-un mare stadiu de degradare.

Mausoleul de la Marasti a fost construit chiar in zona de rupere a frontului inamic. Pe cele 15 table de marmura alba sunt trecute numele soldatilor decedati in lupta care faceau parte din Regimentele: 17 infanterie, 30 Dorobanti, 11 Infanterie, 18 Infanterie, 2 Vanatori, Regimentul de Calarasi, alaturi de numele sublocotenetior I. Stanescu, C. Breazu, sergent C. Florea, dar si multi eroi necunoscuti. Aici este inmormantat si marele general Alexandru Averescu, alaturi de Arthur Vaitoianu, Alexandru Margineanu si Nicolae Arghirescu.

“Ostasi, a sosit momentul mult asteptat de toata suflarea romaneasca… Sa reluam lupta pentru a rasturna zagazul uricios dincolo de care se aud gemetele parintilor, fratilor, copiilor nostri, sub apasarea vrajmasului hraparet… In trecutul nostru nu odata tarisoara noastra a fost potopita de dusmani, intotdeauna insa stramosii nostri au stiut sa-i alunge si sa pastreze pana azi mosia neatarnata. Aceiasi datorie o avem si noi fata cu urmasii nostri…” Comandantul Armatei a II-a, General A. Averescu 8/21 iulie 1917

“In timpul ofensivei de la Marasti (9-14 iulie 1917) ostasii Armatei a II-a Romane cu pretul unor mari jertfe (1469 morti si 3052 raniti) au eliberat 30 de localitati si un teritoriu de aprozimativ 500kmp, realizand totodata ruperea frontului dusman pe o lungime de 35 km. Pierderile provocate inamicului au fost: 2793 prizonieri, numerosi morti si raniti (comunicatele germane nu dau cifra exacta), 30 piese de artilerie, 27 mitraliere, 2500 de pusti, 3 sectii telegrafice, 4 proiectoare, 84 chesoane pentru munitie, o mare cantitate de munitii si materiale de razboi.”

CASA MEMORIALA MOS ION ROATA (n.1806 – m.20 febr.1882) – COMUNA CAMPURI

Plecand de la Mausoleul Marasti, ajungem iarasi in comuna Racoroasa, dar continuam drumul spre dreapta pe directia satului Campuri, unde pe partea stanga a drumului gasim Casa Memoriala Mos Ion Roata.

Personalitate intrata in legenda, Ion Roata ramane una dintre figurile luminoase ale anilor luptei pentru infaptuirea Unirii Principatelor Romane de la 1859. Gospodar de frunte al comunei, spirit drept si cinstit, daruit cu o minte ascutita, cu o mare usurinta de a exprima in cuvinte gandurile si judecatile sale, bun cunoscator al vietii si dorintelor taranimii, Ion Roata a fost ales, in 1857 ca deputat in Adunarea As-hoc a Moldovei.
La Iasi, participa la aproape toate sedintele Adunarii. Personalitatea sa puternica, dreapta si adanca sa judecata, hotarata si nesovaitoare sa atitudine, vorba de duh se remarca si-l fac purtator de cuvant al taranimii in dezbaterile Divanului.
Castiga admiratia si prietenia marilor oameni politici ai timpului de la Iasi: Mihail Kogalniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Costache Negri, Anastasie Panu.
Ion Roata este acela care, in cunoscuta jalba, pledeaza pentru apararea intereselor taranimii, care, in numele aceleasi paturi sociale, voteaza pentru Unirea Principatelor Romane. Dupa incheierea lucrarilor Adunatii Ad-hoc a Moldovei, continua sa propage ideile unioniste, este arestat la Iasi si trimis sub escorta la Focsani. De aici este eliberat si trimis la Campuri sub chezasia consatenilor sai.

La 5 februarie 1859, vine la Focsani, unde are loc cunoscuta intalnire cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Dupa Unire, se implica in viata comunei, este ales in judetul satesc, militeaza pentru infiintarea scolii din localitate, semneaza, ca presedinte cu parafa “Ion Roata”, alegerea primarului din comuna. Cu prilejul aplicarii Legii agrare, este ales de taranii din Campuri, apoi de locuitorii din Plasa Zabrauti, sa faca improprietarirea satenilor. Cu dreapta lui judecata, cu buna lui nunoastere a oamenilor si locurilor, se achita cu cinste de aceasta indatorire. Isi duce apoi, pana la sfarsitul vietii, viata simpla si grea de taran si de cap al unei familii numeroase.
In 1878, prietenul sau Mihail Kogalniceanu, ii expediaza la Focsani, spre a i se inmana, brevetul si decoratia “Steaua Romaniei”.
Uitat de lume dar iubit si respectat de familie si consateni, moare in februarie 1882, urmat pe ultimul drum doar de o mana de oameni.
Abia in ianuarie 1909, cu prilejul sarbatoririi a 50 de ani de la Unirea Principatelor, este comemorat cu mare cinste, i se aseaza crucea de piatra de pe mormant, se aseaza placa comemorativa si intreaga suflare a Campurilor si a comunelor din jur ii omagiaza lucul si rolul avut in istoria locului si a tarii.

MAUSOLEUL SOVEJA

Din Satul Campuri ne continuam drumul pana ajungem in Soveja, fosta importanta statiune turistica, astazi toate unitatile de cazare fiind  parasite si uitate de vreme.

Constructia Mausoleului de la Soveja a inceput in anii 1922-1923 si a fost terminata in 1926-1927 dupa proiectul aprobat de Societatea Internationala “Mormintele Eroilor” sub coordonarea arhitectului George Cristinel. Criptele din interior adapostesc osemintele eroilor romani cazuti in luptele din zona sovejei, aduse din cimitirele de pe Rachitas, Cocosila, Zboina sau din mormintele Razlete identificate de localnici, cateva cripte au fost destinate osemintelor ostasilor germani, austrieci, maghiari cazuti pe aceste locuri. Mausoleul a fost construit din piatra cioplita adusa din vaile raurilor sovejene, prin contributia locuitorilor sovejeni si cu fondurile adunate de Comitetul Femeilor Romane.

In cazul in care nu este prezent ghidul, pentru vizitarea muzeului sunati la 074.808.1525, 073.140.2296

CASCADA PUTNEI

Din Soveja spre Lepsa, respectiv Cascada Putnei, facea legatura un drum care momentan este inchis datorita surparilor, si cum la noi infrastrucutra lasa de dorit, probabil v-a mai ramane inchis ceva vreme. Singura posibilitate este sa ne intoarcem pana in comuna Campuri de jos, unde facem drepta pe directia Vizantea Manastireasca – Vizantea Razaseasca – Livezile – Vidra, apoi spre dreapta pana la Valea Sarii, apoi dreapta spre Tulnici – Lepsa – Cascada Putnei.

Cascada Putna a fost declarata Monument al naturii in anul 1973, cand au fost realizate primele amenajari pentru vizitare. In prezent Cascada Putnei este inclusa in Parcul Natural Putna Vrancea, ca zona de management durabil.
Importanta Cascadei Putnei consta in caracterul peisagistic si hidromorfologic, datorat nu numai cascadei actuale binecunoscuta vizitatorilor ei, si a cascadei parasite, ramasa suspendata pe malul stang deasupra albiei Putnei, la cca. 250m in aval de actuala cascada, ca urmare a proceselor tectonice cand o portiune din patul vechii albii s-a prabusit, vechiul curs a fost deviat pe albia actuala. Ca urmare a antropizarii excesive in timp au fost distruse mare parte din speciile de plante de stancarie, printre care si floarea de colt.

CAZARE OJDULA

In Lepsa sau Gresu sunt nenumarate unitati de cazare, si locuri unde se poate campa, dar daca nu gasiti nimic liber puteti continua drumul spre Targul Secuiesc iar in localitatea Ojdula puteti gasi o pensiune cu conditii foarte bune, pe partea stanga a drumului (in directia noastra de mers) langa un mic pod. Cazarea se face in 3 camere cu 2, 3, 4 paturi, baie, acces bucatarie, televizor etc.

A doua zi ne continuam traseul pe directia Targul Secuiesc – Turia – Baile Balvanyos – Lacul Sfanta Ana.

ZIUA 2

ITINERARIU TRASEU: Ojdula – Tinoasa – Oituz – Tinoasa – Targu Secuiesc – Turia – Baile Balvanyos – Lacul Sfanta Ana – Bixad – Sfantu Gheorghe – Brasov – Ploiesti – Bucuresti
LUNGIME APROXIMATIVA TRASEU: aprox 350 km – in 6 ore de condus

PASUL OITUZ
Situat la limita judetelor Covasna si Bacau, Pasul Oituz este bine cunoscut pentru luptele din primul si al doilea razboi mondial. Chiar daca in zona nu este nici un mausoleu ridicat in cinstea acestor evenimente, merita facut un mic ocol pentru a parcurge pasul cu masina, configuratia drumului cu multiple curbe, urcusuri si coborasuri nu ne poate decat incanta.

BAILE BALVANYOS
Baile Balvanyos este o staiune balneoclimaterica permanenta, unde se pot trata cu succes afectiuni cardiovasculare, nevroze, afectiuni articulare etc. Datorita originii vulcanice a reliefului, in zona gasim numeroase izvoare minerale si mofete, cu rol curativ. In zona sunt numeroase pensiuni pentru odihna si tratament.

LACUL VULCANIC SFANTA ANA SI TINOVUL MOHOS
Cum coboram din Baile Balvanyos, urmam indicatorul spre dreapta catre Lacul Sfanta Ana. Ajunsi la o poiana cu bariera ni se cere plata unei taxe pentru acces in poiana unde putem campa/parca. Aici este amenajat un camping cu numeroase facilitati pentru turistii care pot sta cu cortul sau rulota. Din poiana putem urma trasee spre Lacul Sfanta Ana sau Tinovul Mohos.

Situat in masivul Ciomatu la o altitudine de 946 m, in apropiere de Tusnad, lacul Sfanta Ana este un lac vulcanic, singurul de acest fel din tara noastra. Lacul are o forma aproape circulara si este aşezat pe fundul craterului unui vulcan stins din masivul vulcanic Puciosu si are o lungime de 620 m, o latime de 460 m, o suprafata de 19,50 ha si o adancime maxima de 7 m. Lacul isi completeaza apele doar din precipitatii, el neavand izvoare. In apa sa nu traiesc vietati datorita lipsei de oxigen.

In cealalta parte a poieni (fata de lacul Sfanta Ana) mai exista un crater acoperit cu o mlastina saraca in substante minerale si nutritive, Tinovul Mohos. Traseul este unul inedit, acesta facandu-se prin padure pe niste pasarele de lemn.

Daca esti cuminte si recunosti cu seriozitate lucrul asta, ai putea vara sa-ti daruiesti un traseu complex de aproape jumatate de Romanie. Traseul se poate desfasura conform unui plan simplu: iei masina, te dai jos din masina, vizitezi, iar te urci in masina (cu bis de 6 ori), apoi te dai jos din masina, pui rucsacul in spate, si urci pe munte. De aici amanuntele istorice pe care poate le-ai descoperit in Pitesti, Sibiu, Cluj, Oradea, Arad, Timisoara nu mai conteaza atat de mult. Tot ce conteaza este ca urci si ca te pierzi in peisajul Muntilor Retezat. Atentie, nu am zis „te ratacesti”!

ITINERARIU TRASEU: Bucuresti – Pitesti – Ramnicu Valcea – Manastirea Dintr-un Lemn – Manastirea Hurezi – Polovragi – Baia de Fier – Targu Jiu – Petrosani – Pui – Nucsoara – Carnic – Sarmizegetusa – Otelu Rosu – Lugoj – Timisoara – Arad – Oradea – Huedin – Cluj Napoca – Turda – Aiud – Alba Iulia – Sebes – Sibiu – Ramnicu Valcea – Pitesti – Bucuresti

LUNGIME APROXIMATIVA TRASEU: aproximativ 1400 km

OBIECTIVE TURISTICE VIZITATE: Manastirea dintr-un Lemn – Manastirea Hurezi – Manastirea Polovragi – Pestera Polovragi – Pestera Muierii – Muntii Retezat – Cabana Pietrele – Cabana Refugiu Gentiana – Lacul Bucura – Sarmizegetusa Ulpia Traiana – Timisoara – Arad – Oradea – Cluj – Catedrala Reintregirii Neamului din Alba Iulia – Muzeul Unirii Alba Iulia

ZIUA 1:

Plecam din Bucuresti, vizitam cat mai multe pe drum, pentru ca seara sa fim deja in Muntii Retezat
ITINERARIU TRASEU: Bucuresti – Pitesti – Ramnicu Valcea – Manastirea Dintr-un Lemn – Manastirea Hurezi – Polovragi – Baia de Fier – Targu Jiu – Petrosani – Pui – Nucsoara – Carnic – Cabana Pietrele
LUNGIME APROXIMATIVA TRASEU: aprox 371 km – in 5 ore 20 min de condus

Manastirea dintr-un Lemn

Manastirea este situata la aproximativ 26 km sud de Ramnicul Vlacea si 9 km mai sus (la nord) de comuna Babeni-Bistrita, pe Valea Otasaului, in comuna Francesti, separata prin dealurile vecine de manastirile Surpatele si Govora. Potrivit unei vechi traditii locale, asezarea monahala de la Manastirea dintr-un lemn ar fi luat fiinta in primele decenii ale secolului al XVI-lea, prin ridicarea in acest loc a unei bisericute de lemn din materialul unui singure arbore – stejar – secular, bisericuta ridicata in cinstea Icoanei Maicii Domnului, icoana ce se pastreaza acum in biserica de piatra din incinta de jos a acestei manastiri. In baza acestei traditii asezarea monahala poarta denumirea de Manastirea dintr-un Lemn.

Manastirea Hurezi

Manastirea Hurezi constituie un ansamblu monastic din Tara Romaneasca, unic in sud-estul Europei, sinteza postbizantina, fidela traditiei ortodoxe, edificata dupa tipicul marilor manastiri de la Muntele Athos. Intemeiat de Constantin Brancoveanu intre 1690-1697, ansamblul este completat si extins de-a lungul secolelor de catre egumenii manastirii. Manastirea Hurezi devine un mare centru artistic in jurul caruia s-a nascut “stilul brancovenesc”, model de referinta, cu o mare varietate de interpretari, pana dupa 1800.

Manastirea Polovragi

Cele mai noi cercetari stabilesc vechimea Manastirii Polovragi la anul 1504-1505, in timpul domnitorului Radu cel Mare, ctitorii fiind Radu Comisu si Patru Spataru, fiii marelui boier Danciu Zamona, care scrie in pisanie “am ridicat acest sfant locas in cinstea adormirii Maicii Domnului ca sa fie de pomenire pentru noi si urmasii nostri.” Dupa legenda asezarea manastirii dateaza din timpuri mai vechi, fiind la inceput o biserica din lemn si cateva chilii in care se nevoiau anumiti pustnici. Biserica din lemn este atestata si de cronicarul Paul de Alep, Sirianul, care-l insotea pe patriarhul Macarie al Antiohiei in vizita prin tara noastra.

Pestera Polovragi

Cheile Oltetului de cca 2,2 km lungime, sunt continuate de o poteca pe Valea Oltetului pana la obarsie, traverseaza creasta montana Capatana – Parang si coboara apoi in Valea Latoritei si Lacul Petrimanu. Intreaga zona a Cheilor Oltetului prezinta un deosebit interes din punct de vedere floristic si peisagistic. Actiunea eroziva a Oltetului a dus la adancirea albiei si formarea unui adevarat canion. Pestera Polovragi, aflata la circa 200 m dupa intrarea in chei, la 670 m altitudine, in versantul stang al Oltetului are o lungime de cca 9 km si este electrificata pe o lungime de cca 900 m. Legenda spune ca aici isi acea locul Zamolxe, zeul dacilor.

Pestera Muierii

Una dintre cele mai frumoase si mai interesante pesteri din tara noastra, Pestera Muierilor din Baia de Fier, s-a format sub actiunea lenta, dar de lunga durata a apei asupra rocilor calcaroase in urma cu 123-128 milioane de ani. Din punct de vedere stiintific, pestera a fost cercetata in anii 1891-1922-1929, si in deosebi in aniii 1951-1955 sub egida Academiei Romane. Traseul de vizitare de 640 metri a fost electrificat in perioada 1957-1958 si reelectrificat intre anii 1977-1978. Pestera Muierilor prezinta o deosebita importanta speologica, arheologica, paleontologica, biologica si mineralogica. Aici sunt deosebit de clar reprezentate obiecte de bronz, unelte de silex, ceramica de tip Cotofeni si numeroase resturi de vertebrate cuaternare.

ZIUA 2 SI 3:

In a doua zi am facut o mica drumetie spre Varful Retezat dar am fost opriti de ploaie si ceata. A treia in schimb, am mers pana in Custura Bucurei. Seara tarziu am ajuns la Timisoara.
ITINERARIU TRASEU: Cabana Pietrele – Cabana Gentiana – Saua Bucurei – Cabana Gentiana – Cabana Carnic – Sarmizegetusa – Otelu Rosu – Lugoj – Timisoara
LUNGIME APROXIMATIVA TRASEU: aprox 190 km – in 3 ore de condus

Muntii Retezat

In Masivul Retazat poate fi admirat primul Parc National din Romania – Parcul National Retezat. Parcul National Retezat se intinde pe 38138 ha si este alcatuit din: Rezervatia stiintifica Gemenele – zona cu protectie stricta, zone cu regim special de conservare, zonele de dezvoltare durabila (tampon) si zone cu infrastructura turistica. Din punct de vedere geologic, masivul are, in cea mai mare parte o structura cristalina, dar Retezatul Mic, aflat in sud, este alcatuit din roci sedimentare. Muntii Retezat sunt renumiti prin diversitatea floristica, adapostind in jur de 1190 specii de plante superioare din cele 3450 cunoscute in Romania. In parcul national traiesc 55 de specii de mamifere care reprezinta aproximativ 21% din mamiferele terestre ale Europei de la Atlantic la Urali. Dintre acestea, parcul national adaposteste populatii mari de ierbivore mari, precum capra neagra, cerbul carpatin, caprioara, carnivore mari: lupul, ursul brun, rasul.

Cabana Pietrele

Spre Cabana Pietrele se ajunge pe drumul forestier – 6 km din Nucsoara, pana la Cabana Cascada Carnic, apoi timp de o ora pe poteca mrcata cu banda albastra. Dupa 5 km de la Carnic traseul se ramifica, in Gura Vaii Pietrele, poteca triunghi albastru spre cabana Gentiana.Complexul Pietrele(1480m) poate oferi cazare turistilor in camerele din microcabane (pret 15 lei/persoana) sau in cele din vila (35 lei/persoana). Conditiile din vila sunt foarte bune (toaleta in vila, dusuri, paturi si asternuturi curate) spre deosebire de cele din microcabane(domitor comun, toaleta afara), in orice caz, preferabil este rezervarea din timp a locurilor datorita afluxului mare de turisti romani dar si straini din perioada verii.Cabana dispune de apa de izvor, curent electric de la generator; turistii au acces la sala de mese,mancare gatita si bauturi de diferite feluri.Persoana de contact: Radoi Constantin, telefon: 0722 71 55 95. Atentie: semnalul gsm nu este mereu disponibil.

Cabana Refugiu Gentiana

A fost construita in anul 1965, o data cu micila cladiri de langa cabana Pietrele. A fost ridicata pe locul unei stane, folosita uneori de turisti ca refugiu sau loc de campare, pe Valea Pietrele, aproape de limita superioara a padurii de molid, la 1672 m altitudine, pe traseul marcat cu banda albastra ce leaga cabana Pietrele de Lacul Bucura, la aproximativ 45 de minute de mers de la Cabana Pietrele. Cabana nu ofera posibilitatea de vinde mancare turistilor mancare, ofera doar ceaiuri turistilor obositi. Nu are curent electric permanent, dispune de panouri solare. Cabana Gentiana serveste totodata si ca punct Salvamont. Pentru contact folositi numerele de telefon: 0721 05 29 20 , 0721 39 85 09 , 0722 64 89 59.

Lacul Bucura

Lacul Bucura este un lac situat în Parcul Naţional Retezat din Munţii Retezat. Este cel mai mare lac glaciar din România. Se află în căldarea Bucura, sub Vârful Peleaga şi Şaua Bucurei, fiind orientat în direcţia nord – sud, la altitudinea de 2040 m. Suprafata lacului este de 8,90 ha, lungimea de 550 m şi lăţimea medie de 160 m, perimetrul de circa 1390 m. Lăţimea maximă este de 225 m, iar volumul estimat este de 625.000 m³. Adâncimea maximă a apei lacului este de 15,5 m, în dreptul intrării Izvorului Pelegii în lac. Lacul este alimentat de 5 izvoare principale. Apa lacului deversează printr-un singur emisar ce o trimite spre Lacul Lia, cu un debit de aproximativ 250 l pe secundă. Populaţia piscicolă este autohtonă, în lac nefăcându-se populări artificiale. (Sursa: wikipedia)

Sarmizegetusa Ulpia Traiana

Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitală a Daciei romane fondată de împăratul Traian în secolul al II-lea imediat după cucerirea Daciei de către romani este situată în comuna Sarmizegetusa. Complexul arheologic oferă vizitatorilor vestigii romane: amfiteatrul, palatul augustalilor, forul, templele unor divinităţi. Vestigiile descoperite confirmă faptul că aşezarea a continuat să existe şi după abandonarea provinciei Dacia de către romani (271/275) până în cursul secolului IV. Vizitatorii pot urmări zidurile amfiteatrului de formă eliptică, precum şi traseul canalului de scurgere din interiorul arenei. În partea de sud – vest a amfiteatrului se află un complex de sanctuare închinat diverşilor zei şi o basilică. În partea de nord a complexului arheologic, vizitatorii pot vedea fostul palat al augustalilor, forumul şi sediul procuratorului financiar. În nord – vestul coloniei Ulpia, pe partea opusă a DN 68 există un muzeu arheologic al fostei colonii în care sunt expuse obiecte aparţinând coloniei. (Sursa: Sarmizegetusa Ulpia Traiana)

ZIUA 4, 5 SI 6:

Doua zile superbe de vizitat un oras la fel de minunat, iar in a sasea zi am plecat spre Cluj-Napoca, vizitand in drumul nostru orasele Arad si Oradea.
ITINERARIU TRASEU: Timisoara – Arad – Oradea – Huedin – Cluj Napoca
LUNGIME APROXIMATIVA TRASEU: aprox 340 km – in 6 ore de condus

ZIUA 7:

Dimineata am vizitat centrul Clujului, iar la pranz am plecat spre Bucuresti, oprindu-ne in orasul unirii, Alba Iulia.
ITINERARIU TRASEU: Cluj Napoca – Turda – Aiud – Alba Iulia – Sebes – Sibiu – Ramnicu Valcea – Pitesti – Bucuresti
LUNGIME APROXIMATIVA TRASEU: aprox 460 km – in 7 ore de condus

Catedrala Reintregirii Neamului din Alba Iulia

Catedrala a fost construita in stil neoromanesc cu elemente de traditie bizantina in anii 1921-1922 pentru incoronarea regelui Ferdinant I si a reginei Maria, in 22 octombrie 1922, in calitate de suverani ai Romaniei Mari. Planul este in cruce greaca cu absida, naos, pronaos si pridvor deschis. Incinta de forma dreptunghiulara are patru corpuri de cladiri pe colturi ci clopotnita masiva in partea de vest pe sub care a fost amenajata intrarea in incinta. Turla are o inaltime de 58 metrii. Pana in 1948 a indepliniti functia de episcopie a armatei romane, din 1975 a devenit sediul episcopiei, iar din octombrie 1998, sediul Arhiepiscopiei de Alba Iulia.

Muzeul Unirii Alba Iulia

Muzeul National al Unirii din Alba Iulia se numara printre cele mai importante institutii muzeale din Romania, atat din punctul de vedere al patrimoniului sau, cat si al prestigiului stiintific. Colectia a sporit prin activitatea remarcabila a primului director, Adalbert Cserni, care pana la moartea sa in 1916, a efectuat ample cercetari arheologice in diverse puncte ale orasului, editand totodata primele 18 fascicule din publicatia muzeului. Dupa Unirea Transilvaniei cu Romania din 1918, muzeul a beneficiat de sprijinul societatii “Astra”, fiind mutat in aripa nord-estica a complexului Catedralei Ortodoxe si inaugurat la 20 mai 1929 sub numele deMuzeul Unirii, colectia sporind cu numeroase piese legate de revolutia din 1848 dar mai ales de actul Marii Uniri. Muzeul cuprinde urmatoarele sectii: istorie: preistorie, civilizatie dacica, romana, medievala, moderna, lapidaru, Sala Unirii, arheologie, etnografie. (Sursa: Muzeul Judetean Alba)

Surse: Revista Muntii Carpati nr 24/2000, Revista Muntii Carpati nr 25/2000, wikipedia – lacul Bucura, Sarmizegetusa Ulpia Traiana, Muzeul Judetean Alba