Construit pe o suprafata de 6 hectare pe platoul din apropierea Cetății de Scaun a Sucevei, Muzeul in aer liber al satului Bucovinean, incearca sa reconstituie un sat traditional din zona Bucovinei. Printre obiectivele de arhitectura populara amintim biserica, scoala, ateliere de mestesugarie, crasma, gospodarii, moara, toate incercand sa reproduca cat mai exact viata intr-un sat romanesc.

Contact
Telefon: +4 0230 216 439; +4 0230 522 979
Adresa: Str. Cetăţii, Suceava
Web-site: http://www.Muzeul-Bucovina.ro
E-mail: Etnografie@Muzeul-Bucovina.ro

Program de vizitare:
Vara: luni / inchis; marti – vineri: 10.00 – 18.00; sambata – duminica: 10.00 – 20.00. Iarna: luni – vineri: 09.00 – 15.30; sambata – duminica: inchis

Taxa vizitare:
Copii, elevi, studenti: 1 lei; Adulti: 2 lei; Taxa fotografiere: 5 lei; Taxa filmat: 8 lei

1. Coliba Campulung Moldovenesc	12. Casa Ostra
2. Casa Rosu	13. Casa Campulung Moldovenesc (Roata)
3. Crasma Saru Dornei	14. Casa Campulung Moldovenesc (Nemtan)
4. Atelier de olar Marginea	15. Biserica si Clopotnita Vama
5. Moara Manastirea Humorului	16. Gospodarie Radaseni
6. Casa Cacica	17. Casa Dorna Candreni
7. Fierarie	18. Gospodarie Manastirea Humorului
8. Casa Volovat	19. Casa Holohosca
9. Casa Vicovul de Jos	20. Gospodarie Bilca
10. Gospodaria Straja	21. Casa Partesti de Jos
11. Celar Moldovita

Casa Rosu

Casa de locuit din localitatea Rosu, zona etnografica Dorna, de tip camera-tinda-camera, specific zonei montane a Bucovinei. Obiectivul, care dateaza de la sfarsitul secolului al XIX-lea, a fost reconstruit in muzeu in anul 1922.
Ultimul proprietar al casei a fost Negrea Varvara. Interioarele sunt amenajate cu obiecte decorative si utilitare specifice zonei Dornelor.

Crasma Saru Dornei

Datorita destinatiei speciale, aceasta constructie iese din tiparul obisnuit al caselor taranesti, fiind compartimentata in cinci camere si tinda. Obiectivul dateaza de la inceputul secolului al XX-lea si a fost reconstruit in muzeu in 1998. Interiorul reconstituie o crasma de la inceput de secol XX si este amenajata cu mobilier si obiecte specifice zonei Dornelor si destinatiei sale. Ultimul proprietar al crasmei a fost mos Iordache Pimen.

Atelier de olar Marginea

Atelier de olar cu doua camere si “plecatoare” pe doua laturi, din localitatea Marginea, zona etnografica Radauti. Sub plecatoare este construit cuptorul de ars ceramica. Ultimul proprietar al atelierului a fost Moldovan Gavril.

Moara Manastirea Humorului

Moara de apa pentru macinat grau si porumb din localitatea Manastirea Humorului, zona etnografica Humor. Cladirea morii, datand de la sfarsitul secolului al XIX-lea, construita din piatra de cariera, adaposteste camera morarului si spatiul destinat instalatiei de macinat. La exterior, de grindei este fixata o roata cu cupe, care este actionata de apa.

Casa Cacica

Casa de locuit din satul Cacica reprezentativa pentru zona etnografica Humor. Structura casei este de tip camera-tinda-camera si camara sub plecatoare. Obiectivul datand din anul 1900, are ca element decorativ motivul antropomorf – “cap de om” la stalpii de la portita gangului si motivul zoomorf – “cap de cal” la capetele capriorilor.

Fieraria

Constructie monocelulara din barne de brad, avand ca anexa stativele pentru potcovit caii si boii de jug. Atelierul de fierarie adaposteste forja cu vatra si foiul, butucul cu nicovala, scule si unelte specifice, precum si produsele unui atelier caracteristic inceputului de secol XX: potcoave, obiecte de uz casnic si gospodaresc, lucrate manual.

Casa Volovat

Casa de locuit din localitatea Volovat, zona etnografica Radauti, de tip camera-tinda-camera cu plecatoare pe latura din spate si cu prispa de lut pe doua laturi. Obiectivul dateaza din 1860 si este construita din cununi de brane imbinate la colturi in “coada de randunica”, lutuite pe sipci si varuita. Acoperisul casei este in “patru ape” cu dranita, specific zonei etnografice a Bucovinei.

Casa Vicov

Casa de locuit din localitatea Vicovul de Jos, zona etnografica Radauti, cu doua Camere si “plecatoare” pe o latura. Obiectivul dateaza de la inceputul secolului al XX-lea, dupa o moneda gasita la temelia casei. In “plecatoarea” casei este reconstituit un atelier de linngurar, mestesug practicat in zona, cu uneltele traditionale de lucru.

Gospodarie Straja

Gospodarie traditionala din localitatea Straja, zona etnografica Radauti, formata din casa de locuit camera-tinda-camera, grajd pentru animale compartimentat cu spatii pentru viet, oi, cai si pasari si o anexa gospodareasca specifica zonei “hajul”. Hajul este des intalnit in gospodariile din regiune si este folosit in timpul verii pentru fierberea si albirea rufelor, iar in timpul iernii ca afumatoaer si loc de pregatire a grasimii animale.

Celar Moldovita

Anexa gospodareasca folosita pentru depozitarea alimentelor si a uneltelor de lucru, din localitatea Moldovita, zona etnografica Campulung Moldovenesc, cu denumirea de “klichi”. Este o constructie din secolul al XVIII-lea care ilustreaza arhitectura specifica populatiei hutule din zona de munte a Bucovinei. Ultimul proprietar a fost Hauca Ion.

Casa Ostra

Casa de locuit din localitatea Ostra, zona etongrafica Humor, de tip camera-tinda-camera, cu tinda descoperita, monumentala prin proportii si dimensiuni. Locuinta dateaza de la inceputul secolului al XIX-lea si a fost reconstruita in muzeu in 1976, ultimul proprietar fiinf Nastiuc Gherasim. Locuinta este construita din cununi de barne despicate, imbinate la colturi in “cheutori” rotunde, fiind specifica zonei de munte.

Casa Campulung Moldovenesc

Casa de locuit de tip camera-tinda din localitatea Campulung Moldovenesc. Locuinta este construita din barne in sistem “cheutoare”, interiorul fiind amenajat cu cuptor cu vatra specific zonei. Casa a apartinut lui Roata Gavril si reprezinta unul din primele tipuri de casa de locuit din Bucovina.

Casa Campulung Moldovenesc

Casa de locuit, de tip camera-tinda-camera, cu doua camari pe latura din spate, foisor la intrare, gang pe doua laturi si prispa pe cele doua, fiind un tip de casa specific zonei, evoluat din punct de vedere planimetric. Locuinta este construita din barne de brad in sistem “cheutoare”, lutuita pe “pureci” si varuita.

Biserica Vama

Biserica Vama, monument de arhitectura populara, este o donatie a Parohiei “Inaltarea Domnului” din Vama de Jos. Monumentul, care dateaza din anul 1783, a fost reconstruit in muzeu in 2001.
Constructia are un plan treflat clasic compus din pronaos, naos si altar, este realizata din barne de brad, cioplite la patru fete, imbinate la colturi in “coada de randunica” si este bogat ornamentata cu motive geometrice si zoomorfe.

Clopotnita Vama

Clopotnita din comuna Vama, zona etnografica Campulung Moldovenesc, donatie a Parohiei Vama de Jos. Obiectivul are un p;an octogonal, este construit din barne de rasinoase cioplite la patru fete imbinate la colturi in “coada de randunica”. Constructia are doua canturi, cu etajul semideschis, si este ornamentata cu motive zoomorfe.

Casa Dorna Candreni

Casa de locuit din localitatea Dorna Candreni, zona etnografica Dorna. Obiectivul este construit din barne rotunde de brad asezate in cununi orizontale si incheiate in “coada de randunica”. Constructia de tip camera-tinda, cu o camera mica reprezinta un element nou arhitectonic – foisorul de la intrare. Interiorul este amenajat cu obiecte specifice zonei Dornelor si cu inventarul de unelte folosite de barbati pentru lucru la padure.

Gospodaria Radaseni

Gospodarie din localitatea Radaseni, zona etnografica Falticeni, formata din casa de locuit, cu doua camere si bucatarie de vara. Gospodaria ilustreaza una din ocupatiile de baza – pomicultura.

CUM AJUNGEM IN SIBIU

Aeroportul Sibiu
Aeroportul international Sibiu ofera curse zilnice catre Germania, Austria, Spania, Marea Britanie si Italia, unele dintre acestea avand escala la Timisoara. Aeroportul are curse directe catre: Munchen (Tarom, Lufthansa), Viena (Austrian Airlines), Bucuresti, Targu Mures (Tarom), Timisoara (Carpatair), Bucuresti, Koln, Madrid, Stuttgart, Londra (Blue Air).

Gara feroviara Sibiu
Municipiul Sibiu este unul dintre cele mai importante noduri de cale ferata din Transilvania. Pe raza Sibiului exista patru gari: Gara Mare, Gara Mica, Sibiu Triaj, Turnisor.
De la gara spre Piata Unirii (acces facil catre Centrul Istoric al Sibiului) putem folosi transportul in comul pe Traseul 5, Traseul 13, Traseul 17. Pentru mai multe informatii despre trasnportul in comun al Sibiului va rugam sa consultati acest link
Cu automobilul spre Sibiu
Sibiul este străbătut de Coridorul 4 European, drumul european E68/E81 (drumul național DN1), accesul realizandu-se usor din directiile Pitesti, Brasov, Medias, Sebes etc.

CELE TREI PIETE ALE ORASULUI ISTORIC SIBIU CU CELE MAI IMPORTANTE MONUMENTE MEDIEVALE:

1. Biserica Sf. Maria – biserica parohiala evanghelica	12. Muzeul Astra
2. Liceul Brukenthal	13. Biserica Reformata
3. Turnul Preotilor	14. Primaria Veche
4. Biserica Romano-Catolica	15. Pasajul Scarilor
5. Turnul Sfatului	16. Centru de interes cultural
6. Casa Weidner – Reussner – Czekelius	17. Casa Artelor
7. Casa Lutsch	18. Piata Aurarilor
8. Episcopia Evanghelica	19. Casa Michael Brukenthal
9. Casa Haller	20. Casa cu pinion in trepte
10. Casa Hecht	21. Liceul Gheorghe Lazar
11. Casa Albastra	22. Hotelul Imparatul Romanilor

PIATA MARE

Palatul Brukenthal in prezent Muzeul Brukenthal de Arta Europeana

Adresa: Piata Mare nr. 4-5; Orar de vara: Luni – inchis, Marti – Duminica 10-18
Orar de iarna: Luni si Marti – inchis, Miercuri – Duminica 10-18; Casa de bilete se inchide la ora 17.15. Site oficial: Muzeul Brukenthal de Arta Europeana

Samuel von Brukenthal, guvernatorul al Marelui Principat al Transilvaniei intre anii 1777 si 1787, construieste intre 1778 – 1788 palatul in stilul Barocului Tarziu, dupa modelul palatelor vieneze. Palatul a servit ca resedinta oficiala dar si ca sediu a colectiilor sale de arta.
Din expozitia de baza amintim: Trairea neo-gotica vs. modelul iluminist, Copii in ghips dupa sculpturi celebre, Sculptura transilvaneana, Cabinetul de Cartografie, Cabinetul de Stampe, Saloanele de receptie, Arta Medievala, Scoala Germana si Austriaca, Covoare anatoliene, Capodoperele, Pictura Flamanda si Olandeza, Pictura Italiana

Turnul Sfatului Pozitionat intre Piata Mare si Piata Mica, a fost poarta de intrare a celei de a doua centuri de fortificatii a orasului de la sfarsitul secolului al XIII-lea. Naruindu-se partial in 1586, a fost recladit in 1588. In 1826 i s-a adaugat inca un etaj, primind infatisarea de astazi. Restaurat complet in 1961-1962.

Pentru o perioada in cladirea apropiata (Piata Mica 31) a activat Primaria Sibiului, aceasta fiind atestata documentar prima data in 1324, de aici si numele de de “Turn al sfatului”. Turnul a avut rol de turn de poarta, depozit de grane, ca foisor de foc, ca inchisoare, muzeu botanic.

 

PIATA MICA SI PIATA HUET

Casa Artelor: Ateliere mestesugaresti, Muzeul de Etnografie saseasca Emil Sigerus, Galerii de arta populara Sibiu
Adresa: Piata Mica nr.21; Orar de vizitare: Marti-Duminica: 9 – 17;
Fiind mentionata inca din 1370, cladirea fiind considerata cea mai veche “casa de breasla” din Transilvania, astazi adaposteste sediul Muzeului de Etnografie Sasească “Emil Sigerius”. Cunoscuta si sub numele de “Hala Macelarilor”, a avut de-a lungul timpului rol de punct al intalnirilor de breasla a macelarilor, spatiu comercial pentru transarea si desfacerea carnii, depozit pentru cereale, parterul pentru protejarea oamenilor si a marfurilor, pe timp de ploaie, chiar sala de spectacole pentru actorii unei trupe de teatru conduse de actrita Gertraud Bodenburger. Cladirea a fost restaurata intre 1962 – 1967. Pe fatada de Sud se poate observa stema orasului datata 1789.

Muzeul de Istorie a Farmaciei
Casa si fosta farmacie “La Ursul Negru”
Orar de vara (1 aprilie – 31 octombrie): Luni – inchis, Marti – Duminica 10-18 (Nota: Muzeul este inchis in prima zi de Marti a fiecarei luni). Orar de iarna: Luni si Marti – inchis, Miercuri – Duminica 10-18. Casa se inchide la 17.30. Adresa: Piata Mica Nr. 26; Telefon: +40 269 218191; Site oficial: Muzeul Farmaciei Sibiu

In aceasta cladire a functionat prima farmacie de pe teritoriul tarii noastre, atestarea documentara datand din 1494. Tot aici a functionat si farmacia La Ursul Negru, una din cele mai vechi din Sibiu. De la deschiderea sa in 1972 Muzeul Farmaciei este o raritate in plan european. Colectia muzeului prezinta evolutia tehnicii farmaceutice de-a lungul a peste 300 de ani prin cele peste 6600 de piese.

Podul Mincinosilor

Podul Minciunilor, întâiul pod din fontă aflat în serviciu pe teritoriul de azi al României, a fost turnat în Laubach, în landul Hessa și montat la Sibiu în anul 1859, înlocuind un pod de lemn. Podul face legătura între Piața Mică și Piața Huet, trecând peste strada Ocnei, care unește orașul de jos cu orașul de sus.

A fost numit „podul minciunilor” sau „podul mincinoșilor” din cauza legendei care spune că podul se va prăbuși dacă cineva va sta pe el și va spune o minciună. În tradiția orală locală circulă diferite legende despre acest pod, legate de minciunile îndrăgostiților ori cele ale precupețelor ce vindeau în zonă.

Adevărul pare a fi altul. Deoarece podul nu avea piloni pe care să se sprijine, a fost denumit în germană Liegenbrücke, ceea ce însemna, în traducere pod culcat. Denumirea fiind aproape omofonă cu Lügenbrücke[2] (podul minciunilor), a dus la nașterea legendelor și anecdotelor

PIATA AURARILOR

Piata Aurarilor La capatul de jos al scarilor care leaga Orasul de Jos de Orasul de Sus, Piata Aurarilor pastreaza numeroase case din perioada goticului tarziu inglobate insa in constructii mai recente. In aceasta zona se gasesc frecvent elemente din fortificatiile din secolele al XVIII-lea si al XIV-lea ale incintelor a doua si a treia dintre Orasul de Jos si de Sus. Atat acoperisurile cat si steagurile de vant dau un caracter medieval si intim acestui spatiu urban. In curtea casei de la nr. 5 se remarca un turn de aparare care in secolul al XVIII-lea a fost transformat in casa de locuit. In aceasta zona se pastreaza portiuni dintr-un zid de incinta inclus in casele de locuit.

STRADA CETATII

Bastionul Haller
Fortificatie tarzie – construit intre anii 1558 – 1588 pentru intarirea coltului estic a celei de a treia centuri de fortificatie a orasului.

Muzeul de Istorie Naturala – sediul central
Cladire a fost construita intre anii 1894 – 1895, inaugurarea realizandu-se in ziua de 12 mai al aceluiasi an.
Aceasta este construita in stilul Renasterii italiene tarzii, prezentand pe 3 nivele (demisol, parter şi etaj) diorame cu efecte sonore si luminoase. Expozitia de baza fiind impartita in: Evolutia lumii vii, Ecosisteme, Sectorul paleontologic si Sectorul mineralogic.
Adresa: Str. Cetăţii, Nr. 1, Sibiu 550169; Telefon: (+40) 0369 101782; Site oficial: Muzeul de Istorie Naturala Sibiu. Orar de vara: Luni – inchis, Marti – Duminica 10-18 (Nota: Muzeul este inchis in prima zi de Marti a fiecarei luni). Orar de iarna: Luni si Marti – inchis, Miercuri – Duminica 10-18. Casa se inchide la 17.30.

Filarmonica de Stat Sibiu – Sala Thalia
Sala Thalia se afla pe locul unui rondel de artilerie al fortificatiilor Sibiului, construit in prima jumatate a secolului al XVI-lea. In interiorul acestui rondel, Martin Hochmeister cel batran a amenajat in anul 1788 un teatru cu parter, doua nivele de loje si galerie.
Acest teatru a ars in 1826 si a fost reconstruit in anul urmator, pastrandu-se vechea dispozitie generala. Un incendiu din anul 1948 l-a distrus a doua oara. In urma unei reparatii improvizate, cladirea a fost folosita, timp de decenii, ca o casa culturala a unei uzine sibiene.
In conformitate cu necesitatile orasului si ale zonei, constructia a fost refacuta ca sala de concerte in anii 1994 – 2006 de catre Consiliul Judetean Sibiu. Cu aceasta ocazie, la scena si la nivelul inferior au fost pastrate parti din vechiul rondel. Cu exceptia tavanului, sala a fost refacuta conform situatiei antebelice.

PARCUL ASTRA

Acest edificiu de cultura ridicat de Astra a adapostit, incepand din 1905, prima biblioteca nationala publica, muzeul istoric – etnografic si prima sala de teatru roman din Transilvania.

Biblioteca Astra
Curand dupa infiintarea asociatiei Astra – Asociatia Transilvana pentru Literatura Romaniei si Cultura Poporului Roman – in 1861 a fost organizata, din initiativa lui George Baritiu si Timotei Cipariu, biblioteca proprie a asociatiei, care a fost pana in 1918 biblioteca nationala romaneasca a Transilvaniei. Asociatia “Astra” avea ca scop promovarea culturii romanesti in Sibiu si in Transilvania. Printre initiatorii ei se numara Gheorghe Baritiu, Timotei Cipariu, Andrei Saguna, Axente Sever si Ion Puscariu. Asociatia a avut o activitate Bogata prin promovarea literaturii romane, adunarea multor obiecte muzeale si editarea unor publicatii. In 1905 se construieste in Sibiu palatul Asociatiei.

STRADA MITROPOLIEI

Muzeul de Istorie – Casa Altemberger
Adresa: Strada Mitropoliei nr. 2; Telefon: 0269 218 143, 0369 101 781; Orar de vara: Luni – inchis, Marti – Duminica 10-18; Orar de iarna: Luni si Marti – inchis, Miercuri – Duminica 10-18; Casa se inchide la 17.30. Se ofera reduceri pentru elevi, studenti, posesori de card Euro 26, pensionari, adulti cu handicap mediu si usor. Site oficial: Muzeul de Istorie Sibiu Zile cu acces liber: 2 Mai (Deschiderea publica a Muzeului de Istorie Naturala), 18 Mai (Ziua Muzeelor), 1 Iunie (Ziua Copilului), 1 Decembrie (Ziua Nationala a Romaniei).

Expozitia de baza este formata din: Lapidariul Antic, Lapidariul Medieval, Arme si Armuri, Miscarea Nationala a Romanilor din Transilvania, Evolutia Comunitatilor Umane in Sudul Transilvaniei, Sticla in Transilvania, Bresle Sibiene, Magistratul Sibiului, Monede si Medalii, Tezaur

Primaria Veche
Ansamblul arhitectural conturat in mare parte in perioada 1475 – 1490, cand aceasta casa a fost in proprietatea lui Thomas Altemberger, primar ar orasului timp de 20 ani. Personalitate marcanta in viata orasului, Altemberger facuse studii la Viena.

La Sibiu, a dobandit o avere care i-a permis sa construiasca o casa de locuit deosebit de impunatoare. Avandu-l ca mester pe Andreas Lapicida, el si-a construit o locuinta cu toate atributele unei locuinte nobiliare: turn-locuinta, blazoanele sale si a sotiei, o loggie in stilul goticului tarziu influentat de arhitectura Renasterii italiene. In ansamblu au fost incluse si cladiri mai vechi, printre altele o casa cu pinion in trepte datand din jurul 1300. In 1545 casa casa este cumparata de oras si transformata in primarie, aceasta functiune pastrand-o pana in 1948 timp de patru secole. Astazi cladirea adoposteste Muzeul de Istorie.

Biserica Parohiala Evanghelica Sf. Maria
Inceputa in jurul anului 1320, in stil gotic matur, biserica a fost construita in trei etape si a fost terminata in 1520. Planul initial a fost cel al unei bazilici cu transept si cor poligonal. In 1452 este adaugata biserica de Vest, asa numita Ferula. Din policromia interioara gotica s-a pastrat doar o pictura murala reprezentand o “Rastignire”, pictor Johannes din Rosenau.
Deschisa zilnic: 9 – 17, Duminica 11 – 17.

Liceul Brukenthal o constructie din perioada Barocului, datata 1782. Prima scoala atestata pe acest loc: 1380. In partea de sud a liceului au existat pana in 1898 capela Sf. Jakob si turnul Preotilor.

Catedrala Ortodoxa Mitropolitana Sfanta Treime
Sibiul este sediul Mitropoliei Ardealului (reintemeiata de episcopul Andrei Saguna in 1864), unul din centrele religioase importante ale Bisericii Ortodoxe din Romania. Catedrala, in forma in care o vedem astazi – ctitorie a Mitropolitului Ioan Metianu – este construita dupa proiectul arhitectilor Virgil Nagy si Iosif Kamner din Budapesta, intre 1902 – 1906. Interiorul este decorat cu pictura murala semnata in parte de pictorul Octavian Smighelschi, ajutat de Arthur Coulin. Alte picturi sunt realizate dupa 1957 de Ioan Kober si Anastase Demian. Mozaicurile au fost executate la Munchen. Pe partea opusa a strazii se afla Institutul Teologic Ortodox – construit in locul palatului Toldalagi – si sediul Mitropoliei Ardealului care este o constructie de la inceputul secolului al XIX-lea.

In aceasta casa a poposit in toiul evenimentelor din 1848, in drumul sau spre Muntii Apuseni, Avram Iancu (1824-1872), membru al Comitetului natiunii romane.

BULEVARDUL NICOLAE BALCESCU

Aici a poposit la 5 martie 1866 primul domnitor al Romaniei Alexandru Ioan Cuza (1820 – 1873) in drumul sau spre exil dupa detronarea sa de catre reactiunea burghezo – mosiereasca.

BILETUL UNIC DE VIZITARE:

In baza biletului unic se pot vizita:
Palatul Brukenthal – Piata Mare nr. 4-6
Muzeul de istorie Casa Altemberger – Strada Mitropoliei nr. 6
Muzeul de Istorie Naturala – Strada Cetatii nr. 1
Muzeul de Vanatoare August von Spiess – Strada Scoala de Inot nr. 4
Muzeul de Istorie a Farmaciei – Piata Mica nr. 26
Galeria de Arta Contemporana – Strada Tribunei nr. 6
Sala Fresca – Piata Mica nr. 22

(Articol in curs de continua actualizare)