La nici o ora de mers cu masina din Bucuresti, putem vizita Sfanta Manastirea Comana, situata in comuna Comana din judetul Giurgiu, ctitorita de Vlad Tepes in anul 1461 si Parcul Natural Comana, cea mai mare arie protejata din Campia Romana, cu paduri de stejar si de frasin unice, vechi de sute de ani si Balta Comana, un ecosistem caracteristic deltei.
ITINERARIU TRASEU:Bucuresti – Jilava – Vaarlam – Mogosesti – Gradistea – Comana
LUNGIME APROXIMATIVA TRASEU: 45 km
TIMP PARCURGERE aprox. 50 minute
OBIECTIVE TURISTICE VIZITATE: Sfanta Manastire Comana, Parcul Natural Comana, Rezervatia de bujor, Rezervatia de ghimpe, Rezervatia de margaritar, Arborii seculari, Cabana Fantana cu Nuc, Amenajari lacustre sumare in Balta Comana, Trasee turistice prin padure, Gara Comana, Casa Memoriala Gellu Naum, Manastirea Delta Neajlovului, Ocolul Silvic Comana, Plaja Lunculita, Satul Celtic
ACCES: Se poate ajunge atat cu autobuzul de la Casa Presei Libere din Bucuresti, sau cu automobilul, motocicleta sau bicicleta. Mergand pe E85 pe directia Bucuresti – Giurgiu, dupa ce iesim din Localitatea 1 Decembrie, trecem podul, odata ajunsi la sensul giratoriu alegem varianta spre stanga, avand indicator spre Gradistea – Comana.
Urmam drumul si indicatoarele, facem dreapta spre Comana, si imediat la intrarea in comuna gasim pe partea stanga a drumului Manastirea Comana. De la manastire ne continuam drumul urmarind semnele spre Parcul natural Comana, la un moment dat facem dreapta, si dupa putin timp ajungem la o intersectie mare unde gasim o harta a zonei cu toate obiectivele din zona. Pentru a ajunge la Balta Comana, din aceasta intersectie facem dreapta si urmam un drum initial asfaltat, dupa aceea pietruit pe la marginea padurii pana ajungem la bariera de la Cabana Fantana cu Nucu. Accesul spre pontoane si balta propriuzisa se face direct din parcarea din partea dreapta a drumului.
SFANTA MANASTIRE COMANA
Manastirea Comana, situata in comuna Comana din judetul Giurgiu, a fost ctitorita de Vlad Tepes in anul 1461, ca o manastire-cetate care insa s-a ruinat la finele secolului al XVI-lea. Locul pe care a fost inaltata Manastirea era odinioara o insula in mijlocul mlastinilor, iar accesul se facea pe o poarta aflata in nordul incintei, dupa ce se traversa un pod de lemn, usor de incendiat in vreme de primejdie. Din aceasta perioada s-au descoperit urmele unei biserici de plan dreptunghiular (12×10 m) care avea fundatie din caramida iar partea superioara din barne. Interiorul bisericii era tencuit si pictat, gasindu-se partial unele incaperi, precum si mormantul ctitorului, dar fara a putea reconstitui chiar si numai grafic intregul ansamblu. Cu toate ca a fost ridicata in mare parte din material perisabil, aceasta biserica cu unele reparatii facute de domnitori a durat un secol si jumatate, ceea ce dovedeste, inca o data, siguranta ce i-o dadea pozitia naturala a terenului, insula intre paduri si ape.
In 1588, boierul Radu Serban din Coiani – Satul Mironesti de azi – incepe zidirea unei noi manastiri la Comana pe pamanturile mostenite de la mama sa, Maria din Coiani, iar alegerea locului de ridicare a ctitoriei a fost determinata de existenta zidurile vechii manstiri, ruinate la acea data, dar destul de puternice, pentru ca, refacute, sa asigure protectia noii constructii.
Noua Manastire Comana arata ca o adevarata cetate de campie: patrulater neregulat, masurand 61,20 x 55,50 metrii pe laturile mari, cu ziduri exterioare si cinci turnuri iesite in afara zidurilor pentru aparare, deasemenea plina de guri individuale de tragere si chiar lacasuri pentru turnuri mici de cetate.
Radu Serban cladeste in aceasta incinta o biserica cu hramul Sf. Nicolae, biserica pe care o zugraveste si unde, pe zidul de la intrarea in pronaos, va aparea impreuna cu sotia sa Elina, asa cum o cerea obiceiul ctitoricesc, dar pisania nu s-a pastrat, fiind inlocuita la refacerea din 1699 – 1700 cu o alta a stranepotului sau, Serban Cantacuzino.
Intre 1653 – 1658, Paul de Alep insoteste ca secretar pe patriarhul Macarie de Antiohia in calatoria acestuia in Tara Romaneasca si Rusia. El lasa in relatarea asupra calatoriei sale cateva informatii privitoare la lacasul manastiresc din 1657:
“In dimineata urmatoare am plecat (din Gradistea) si trecand pe niste drumuri cu hartoape si printr-o stramtoare mare, am ajuns la o manastire inchinata Sfantului Nicolae, numita Comana, ctitoria raposatului Serban Voievod, tatal domnitorului de acum. Ea este o manastire mare si trainica, inchisa cu ziduri mari de piatra. In cele patru colturi sunt patru turnuri cu galerii boltite de jur imprejur pentru infrumusetarea aspectului si pentru plimbare. Unul din ele seamana cu unul din turnurile manastirei Sf. Treimi din Moscova. Clopotnita este deasupra portii. Ce m-a incantat cel mai mult a fost pajistea cu iarba verde care se intinde in intreaga curte a manastirii, cu fantana sa de apa dulce, limpede si curata, si cu chiliile calugarilor asezate de jur imprejur. Aceasta manastire este asezata ca intr-o insula, fiind inconjurata de lacuri si de balti, de ape si de mocirla de nepatruns. Si nu este nici un drum care sa duca spre ea, noi insine trecand prin ele cu carabiile. Ei spun ca, daca imparatul (adica sultanul) ar veni sa poarte razboi impotriva ei cu intreaga lui armata, n-ar fi in stare sa o biruie, lucru ce pare adevarat, caci pozitia este foarte puternica si bine intarita, intre locuri care nu ingheata niciodata, chiar in iarna cea mai aspra…”
La 1667 este inmormantat la Comana Draghici Cantacuzino, feciorul Elinei, care moare la Constantinopol si este adus in tara de fiul sau Serban. Tot aici va fi inmormantat mai apoi si Constantin, fiul spatarului Draghici, dupa cum reiese din inscriptia pusa pe mormant la 1699 de Serban. Prin aceste inmormantari succesive se releva trecerea Comanei in seama Cantacuzinilor din ramura lui Draghici, biserica – ctitorie domneasca devenind loc de inhumare a acestora.
In 1699, marele vornic Stefan Cantacuzino daruieste Manastirii Comana un chivot de argint “intru pomenirea parintilor Draghici si Pauana si a sotiilor Maria si Adriana”; informatie ce denota ca ei sunt inmormantati la Comana. In acelasi an, Serban Cantacuzino incepe restaurarea Manastirii Comana. Lucrarile de recladire care vor dura pana in 1703, au fost efectuate in spiritul reinnoirilor aduse in tehnica constructiilor de epoca lui Cantacuzino (1678-1688) si Constantin Brancoveanu (1688-1714). La aceasta restaurare, el adauga chilii noi celor existente, repara si inalta zidurile pana la aproape 15 metri si impodobeste constructia cu elegantul foisor brancovenesc de pe latura de nord.
Deosebit de bogata, dovada fiind mosiile pe care le avea, din Alexandria pana in Vrancea, Manastirea a fost in timpul lui Matei Basarab unul dintre principalele centre religioase ale tarii. Aici isi va face ucenicia si viitorul motropolit al Ardealului si partizan al luptei antiotomane- Sfantul Ierarh si Marturisitor Sava Brancovici (1620-1683).
Manastirea Comana s-a aflat in centrul atentiei in timpul luptelor antiotomane din 1657-1662, precum si i vremea razboiului ruso-austro-turc din 1768-1774.
Afectata de razboaie si de proasta gospodarire, manastirea s-a degradat treptat. In anul 1728, Manastirea Comana este inchinata Patriarhiei Sfantului Mormant din Ierusalim, de catre Nicolae Mavrocordat. Prin aceasta inchinare, manastirea incepe sa-si piarda din averi si mosii.
Dupa secularizarea averilor manastiresti din 1863, calugarii greci parasesc Comana. De la aceasta data nu s-a mai facut nici o reparatie timp de peste 100 de ani, toate mosiile fiind expropriate, iar manastirea devenind biserica parohiala a satului. La 1877, in timpul Razboiului de Independenta, Prefectura judetului a fost gazduita in localul fostei manastiri. La sfarsitul secolului trecut locuia intr-o aripa arendasul mosiei, iar in cealalta functiona Scoala satului.
In anul 1932 se construieste in incinta Manastirii Comana, Mausoleul Eroilor cazuti in primul razboi mondial in luptele de pe Neajlov, dupa indicatiile marelui istoric Nicolae Iorga, din anul 1919.
Sapaturile arheologice intreprinse in 1970-1971 au precizat multe din datele si fazele de constructie. In baza acestor cercetari s-au efectuat lucrari de restaurare a intregului complex. Biserica grava afectata de cutremurele din 1977 si 1986 a fost consolidata in intregime in 1988-1990, urmand ca in anii urmatori sa fie repictata.
In anul 1992, prin purtarea de grija a vrednicului de pomenire Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist, Comana redevine manastire de calugari, cu viata monahala de obste.
Contact:
Str. Radu Serban nr. 392, comuna Comana, Giurgiu
Email: manastireacomana@yahoo.com
Web: www.manastireacomana.ro
Staret: Protosinghel Mihail Muscariu
Tel: 0246/283075, 0724215607
PARCUL NATURAL COMANA
Cea mai mare arie protejata din Campia Romana, Parcul Natural Comana, se intinde pe 25.000 de hectare si este cunoscuta mai ales pentru evenimentele istorice petrecute aici. Padurile de stejar si de frasin cuprind exemplare unice, vechi de sute de ani. Arealul rezervatiei cuprinde multe specii de plante si animale protejate prin conventii internationale. O parte dintre habitatele din rezervatie se regasesc insa numai partial in Conventia de la Berna.
PUNCTE DE INTERES:
- Rezervatia de bujor (Paeonia peregrina ssp. romanica) – Padina Tatarului 227 ha
- Rezervatia de ghimpe (Ruscus aculeatus) Oloaga – Gradinari 258 ha
- Rezervatia de margaritar
- Arborii seculari – stejari declarati monument al naturii
- Cabana Fantana cu Nuc, realizata in anul 1889
- Amenajari lacustre sumare in Balta Comana
- Trasee turistice prin padure
- Gara Comana
- Casa Memoriala Gellu Naum
- Manastirea Delta Neajlovului
- Ocolul Silvic Comana (1895 – Parc dendrologic)
- Plaja Lunculita
- Satul Celtic
Balta Comana (Delta Neajlovului)
Parcul Natural Comana cuprinde un ecosistem caracteristic deltei, cunoscut sub numele de Balta Comana, care se intinde pe sute de hectare si este formata din apele impreunate ale Neajlovului si Argesului.
Balta Comana este a treia zona umeda a Romaniei dupa Delta Dunarii si Balta Mica a Brailei si a doua ca biodiversitate dupa Delta Dunarii. Aceasta gazduieste 141 specii de pasari si 13 specii de pesti. Dintre speciile de pesti Tiganusul si cleanul de Comana se gasesc doar in Balta Comana.
Conditiile stationale oferite de varietate formelor de relief, hidrografice, edafice confera intregii zone un aspect mozaicat, populat de o mare varietate de specii apartinand faunei acvatice. Raul Neajlov se caracterizeaza printr-un coeficient mare de sinuozitate in zona baltii, formand meandre si numeroase canale derivate de mica adancime si inguste pe care abia aluneca o barca (cu apa permanenta sau temporar irigate).
Memorialul Vlad Tepes
Vlad Tepes si-a pierdut viata in timpul luptelor cu Basarab Laiota, care venea cu oaste turceasca din partea opusa, de la Giurgiu, asadar, de la sud de Bucuresti. In consecinta, locul luptelor lui Tepes cu turcii lui Basarab Laiota si al uciderii sale trebuie cautat la sud de Bucuresti. Unde anume izvoarele vremii nu precizeaza. Strainii nu erau interesati de loc ca atare, ci de faptul in sine al disparitiei lui Vlad Tepes, iar relatari interne nu s-au pastrat. Doar in Povestirea a XVIII-a despre Dracula, redactata in slava veche la 1486, apoi tradusa in ruseste, se da un mic detaliu toponimic, anume ca atunci cand oastea lui Tepes a gonit pe turci, “Dracula de bucurie s-a suit pe deal, sa vada cum taie pe turci si s-a departat de oaste”, astfel putand fi ucis de catre complotisti. Detaliul se potriveste cu zona de la sud de Bucuresti, astfel de dealuri putand fi intalnite pe vechiul drum de la Giurgiu la Bucuresti, la nord de acesta din urma, pana in zona Snagovului neexistand nici urma de deal.
Legenda spune:
“…la moartea voievodului mii de izvoare au lacrimat din pamantul inrosit de sange si tot locul se umplu cu ghimpi nemaivazuti pe aceste meleaguri…”
“…dupa de trupul voievodului a fost inmormantat in manastire, calugarii sapara o fantana cu apa lipede si binecuvantata…”
Astazi locul poarta numele de “Fantana cu nucu” si este impanzit cu ghimpi. Planta intalnita de obicei in zona Marii Mediterane, este protejata, fiind incadrata in rezervatia stiintifica de ghimpe (Rucus Aculeatus) din cadrul Parcului Natural Comana.
Gara Comana (Delta Neajlovului)
Statia Comana a fost inaugurata la 31 octombrie 1869, odata cu linia Bucuresti Filaret – Giurgiu, fiind prima linie de cale ferata din Principatele Romane.
