Trasee de calatorie si turism in Romania

Monumentul triumfal face parte dintr-un Complexul Arhelologic Tropaeum Traiani, alcatuit din Monumentul triumfal, Mormantul tumular din spatele sau si Altarul comemorativ, ridicat de solatii cazuti in luptele date in zona in anul 102 p.Chr. Obiectivele amintite au fost cercetate de marele arhitect roman Grigore Tocilescu intre anii 1882-1894. Complezul este dispus sub forma de triunghi isoscel, baza lui fiind marcata de monument si tumulul funerar, iar in varful triunghiului este amplasat altarul.

Traseul: Constanta – Basarabi – Ciocarlia – Deleni – Adamclisi (distanta: aproximativ 65 km parcursi in 1h 10min)

Altarul
Ridicat in amintirea soldatilor cazuti in luptele date de romanii condusi de imparatul Traian (98-117) impotriva unei coalitii realizate de regele dac Decebal. Altarul avea forma paralelipipedica, cu latura de 12 m si inaltimea de 6m. Dupa fragementele de inscriptie s-a estimat ca pe altar apareau numele a circa 4000 de soldati, cazuti in formidabila inclestare de pe platoul de la Adamclisi.

Monumentul triumfal
A fost construit, conform inscriptiei, intre anii 106-109, dupa proiectul lui Apollodor din Damasc. Este o cnstructie cilindrica, avand trepte la baza, iar diametrul este de 40m. In zona mediana se aflau 54 de metope, care redau luptele dintre romani si aliatii regelui dac. Reliefurile erau incadrate de frize si separate de pilastri ornamentali. La partea superioara se afla un attic festonat, prevazut cu 27 de creneluri, pe care erau figurati prizonieri. Acoperisul de forma conica era realizat din solzi de piatra, iar trofeul propriu-zis era asezat pe doua prisme suprapuse, fiind incadrat de doua personaje feminine sezand si un personaj masculin cu mainile la spate.
Semnificatia complexului a fost sesizata de Grigore Tocilescu, care a aratat ca monumentul este un certificat de nastere, in piatra, a poporului roman.

Cetatea Tropaeum Traiani
Se afla la 1,4 km sd-vest de monument si a fost construita in timpul imparatului Traian, imediat dupa batalia de aici. De la inceput asezarea a avut rangul de municipiu. In anul 316, imparatul Constantin, un mare admirator al lui Traian, a ridicat din temelii cetatea pe care o vede azi vizitatorul. Locuirea a incetat la Tropaeum Traiani in prima jumatate a secolului VII p.chr.
Cercetarea arheologica a pus in evidenta incinta cu cele 4 porti, strada principala, 7 bazilici crestine, o bazilica in forul cetatii si alte constructii, continuand si in prezent.

Muzeul Troapaeum Traiani
Se afla in centrul localitatii Adamclisi si adaposteste piesele originale ale monumentului, precum si numeroase obiecte, descoperite in cetatea Tropaeum Traiani.

La o departare de cinci sute de stadii de Gura Sacra a Istrului, mergand neincetat de-a lungul tarmului marii- in asa fel ca sa-l ai la dreapta- , se afla orasul Istros, colonie a milesienilor. Vine apoi Tomis, alta cetate- tot mica- , la o departare de doua sute cincizeci de stadii de cealalta. Apoi, la un interval de doua sute optzeci de stadii de la Tomis, ni se infatiseaza orasul Callatis care este o colonie a heracleiei.

Asa ne prezenta Strabon in lucrarea sa Geografia tarmul Marii Negre din zona Tomisului. Astazi, la o departare de nici 60 de kilometrii de orasul Istros, gasim orasul Constanta si mica sa cetate- Mamaia, cetate a celor cu ghiul, lant si Lamborghini. Pentru a sta cat mai departe de aceste specimene recomandam o plimbare pe nistre drumuri care, pe anumite portiuni, ne dau impresia ca mergem chiar pe urmele lui Strabon… ca stare a carosabilului.

Si ca sa recapitulam plecam din Constanta, trecem prin Navodari, Corbu iar inainte de intrarea in orasul Istria un indicator catre dreapta ne indica directia care trebuie urmata. Peisaj este unul formidabil prin simplitatea si pustietatea sa, iar daca avem putin noroc putem admira stoluri de pelicani.

Traseul: Constanta – Ovidiu – Navodari – Corbu – Istria – Cetatea Histria (distanta: aproximativ 55 km parcursi in 1h 15min)

Histria – cel mai vechi oras de pe teritoriul actualei Romanii – a fost fondat de colonistii greci veniti din Milet la jumatatea secolului al VII-lea a.Chr si a fost parasit de ultimii lui locuitori in a doua jumatate a secolului al VII-lea p.Chr. In decursul a celor 1300 de ani de locuire neintrerupta, orasul a fost aparat de cinci ziduri de incinta succesive, corespunzand marilor etape istorice traversate de-a lungul existentei sale (perioadele arhaica, clasica, elenistica, romana timpurie si romana tarzie). In interiorul respectivelor incinte au fost decoperite monumente dintre cele mai remarcabile, incepand cu temple si altare grecesti si continuand cu terme romane, basilici civile, luxoase locuinte particulare, basilici crestine, precum si cu o catedrala episcopala. Bogatia si varietatea monumentelor descoperite, ca si a pieselor care pot fi admirate in elegantul muzeu local, au facut ca Histria sa fie considerata – pe buna dreptate – un veritabil Pompei romanesc. Sapaturile arheologice – incepute de marele istoric roman Vasile Parvan in anul 1914- nu contenesc a aduce la lumina noi dovezi ale stralucitoarei civilizatii greco-romane, matricea celei europene din zilele noastre.