Ce sa faci cand te simti cu musca pe caciula ca ai mancat un porc de Craciun si o galeata de salata boeuf de Revelion? Pai…te gandesti sa faci miscare pentru a mai sinucide niste calorii. De fapt iti aduci aminte cat de mult iti place muntele, cat de mult te relaxeaza, cat de mult te umple privelistea montana si ce satisfactie ai cand lasi in urma stanci, dealuri, paduri si mai ales un oras imbacsit. Asa ca aduni (sau te lasi adunat de) o gasca de prieteni si il lasi pe cel mai experimentat sa aleaga un traseu. Daca nu exista, dai un search si gasesti…acest articol:)
Este a doua oara cand fac un traseu pe timp de iarna – avand o frica feminina de frig, zapada si amanand achizitionarea unor parazapezi – aproape absolut necesare pana si pe timp de vara. In rest: fes, manusi, plapuma mea de geaca (voua v-ar trebui una mai sportiva cu mult rosu), bocanci nici prea profesionisti, nici prea orasenesti. Ca sa aiba timp sa se usuce la cabana, poti sa-ti iei o pereche de tenisi de schimb pentru cand ajungi acolo.
Plan de bataie: plecat cu masinile – sambata la ora 7.30 din Bucuresti (un plin in graba – 120 lei) pe drumul spre Brasov, trecut prin Sinaia, Predeal, Paraul Rece, apoi ajuns in Zarnesti (pana aici, din Bucuresti sunt 169 km – parcursi de noi in vreo 3h 30).
Se trece repede prin Zarnesti, se gaseste drumul spre cabana Plaiul Foii (puteti intreba pe cineva). Am lasat masinile in parcarea cabanei Plaiul Foii, am pus rucsacul in spinare si am continuat drumul de tara vreo 15 minute, pana am ajuns la o bariera. De acolo, spre dreapta, incepea urcusul. Am pornit pe triunghi rosu, insa pe acelasi copac mai apareau si un triunghi albastru, respectiv o linie albastra flancata de doua linii albe. Stiam ca traseul e de 3 ore, insa pe timp de iarna aveam sa facem 4 h 30 min. Vreo 2 h am urcat sarguinciosi, bineinteles cu pauze si cu un factor de dificultatea marit – din cauza zapezii. In afara de acesta mai era si factorul disturbator: in stanga noastra – frumoasa Piatra a Craiului, luminata de un soare hibernal si cu o aura de nori.
Mergand spre soarele care se ascundea pe dupa copaci, am ajuns intr-o zona in care erau mai multi arbori cazuti, peste care a trebuit sa sarim. Cine avea un rucsac mai greu nu a gasit asta foarte amuzant, dar pentru cine adora sa se catere pe garduri cand era mic, drumul a parut mai condimentat. Aceasta parte a fost ultima panta pana sa ajungem la un luminis (banuiesc ca eram pe saua Tamaselului) de unde vedeam Valea seaca a Tamaselui. De aici am mers spre stanga, pe punct galben. Panta era mult mai fina si chiar daca zapada era sensibil mai mare, am inaintat mai repede. Am avut bafta de vreme frumoasa si de o zapada fainoasa-granuloasa si din fericire, care nu se tinea scai de bocanci.
Dupa ce am trecut pe langa o cabanutza de lemn parasita, Piatra Craiului ramanea un pic in spate, dar tot pe stanga, invaluita intr-o nuanta roz de apus. Ne-am bucurat ca incepem sa coboram si aveam sa ne bucuram si mai mult cand valea a devenit abrupta si ne-am dat drumul pe fund la vale…cu efecte masurabile: un pantalon a renuntat la niste cusaturi, o geaca s-a udat, un fund a raspuns prea repede acceleratiei gravitationale. Dupa ce am coborat panta, am mai mers spre dreapta, pe marginea unui parau pe alocuri inghetat, strajuit de multe cristale de zapada. In 15 minute am fost la cabana – uraaaa: mission completed!
Cabana Garofita Pietrei Craiului nici prea taraneasca (nu pot uita insa modelul linoleumului din sa-i zicem “sala de mese”), nici deosebita. Are vreo 3 camere in care se doarme si se face focul…in cea mai mare erau paturi suprapuse – 16 locuri si se putea dormi si in pod (daca aveai un sac de dormit serios) unde existau saltele. Pentru o noapte am platit 15 lei de persoana si daca eram mai gospodini, aveam si la ce gati. Lumina era cu portia – portia de benzina pentru ca era daruita de un generator ce functiona pe benzina. Asa ca pe la 12 s-a dat stingerea – dupa ce a fost chinuita o chitara si restul lumii – de talent.
Daca esti cuminte si recunosti cu seriozitate lucrul asta, ai putea vara sa-ti daruiesti un traseu complex de aproape jumatate de Romanie. Traseul se poate desfasura conform unui plan simplu: iei masina, te dai jos din masina, vizitezi, iar te urci in masina (cu bis de 6 ori), apoi te dai jos din masina, pui rucsacul in spate, si urci pe munte. De aici amanuntele istorice pe care poate le-ai descoperit in Pitesti, Sibiu, Cluj, Oradea, Arad, Timisoara nu mai conteaza atat de mult. Tot ce conteaza este ca urci si ca te pierzi in peisajul Muntilor Retezat. Atentie, nu am zis „te ratacesti”!
ITINERARIU TRASEU: Bucuresti – Pitesti – Ramnicu Valcea – Manastirea Dintr-un Lemn – Manastirea Hurezi – Polovragi – Baia de Fier – Targu Jiu – Petrosani – Pui – Nucsoara – Carnic – Sarmizegetusa – Otelu Rosu – Lugoj – Timisoara – Arad – Oradea – Huedin – Cluj Napoca – Turda – Aiud – Alba Iulia – Sebes – Sibiu – Ramnicu Valcea – Pitesti – Bucuresti
Plecam din Bucuresti, vizitam cat mai multe pe drum, pentru ca seara sa fim deja in Muntii Retezat ITINERARIU TRASEU: Bucuresti – Pitesti – Ramnicu Valcea – Manastirea Dintr-un Lemn – Manastirea Hurezi – Polovragi – Baia de Fier – Targu Jiu – Petrosani – Pui – Nucsoara – Carnic – Cabana Pietrele LUNGIME APROXIMATIVA TRASEU: aprox 371 km – in 5 ore 20 min de condus
Manastirea este situata la aproximativ 26 km sud de Ramnicul Vlacea si 9 km mai sus (la nord) de comuna Babeni-Bistrita, pe Valea Otasaului, in comuna Francesti, separata prin dealurile vecine de manastirile Surpatele si Govora. Potrivit unei vechi traditii locale, asezarea monahala de la Manastirea dintr-un lemn ar fi luat fiinta in primele decenii ale secolului al XVI-lea, prin ridicarea in acest loc a unei bisericute de lemn din materialul unui singure arbore – stejar – secular, bisericuta ridicata in cinstea Icoanei Maicii Domnului, icoana ce se pastreaza acum in biserica de piatra din incinta de jos a acestei manastiri. In baza acestei traditii asezarea monahala poarta denumirea de Manastirea dintr-un Lemn.
Manastirea Hurezi constituie un ansamblu monastic din Tara Romaneasca, unic in sud-estul Europei, sinteza postbizantina, fidela traditiei ortodoxe, edificata dupa tipicul marilor manastiri de la Muntele Athos. Intemeiat de Constantin Brancoveanu intre 1690-1697, ansamblul este completat si extins de-a lungul secolelor de catre egumenii manastirii. Manastirea Hurezi devine un mare centru artistic in jurul caruia s-a nascut “stilul brancovenesc”, model de referinta, cu o mare varietate de interpretari, pana dupa 1800.
Cele mai noi cercetari stabilesc vechimea Manastirii Polovragi la anul 1504-1505, in timpul domnitorului Radu cel Mare, ctitorii fiind Radu Comisu si Patru Spataru, fiii marelui boier Danciu Zamona, care scrie in pisanie “am ridicat acest sfant locas in cinstea adormirii Maicii Domnului ca sa fie de pomenire pentru noi si urmasii nostri.” Dupa legenda asezarea manastirii dateaza din timpuri mai vechi, fiind la inceput o biserica din lemn si cateva chilii in care se nevoiau anumiti pustnici. Biserica din lemn este atestata si de cronicarul Paul de Alep, Sirianul, care-l insotea pe patriarhul Macarie al Antiohiei in vizita prin tara noastra.
Cheile Oltetului de cca 2,2 km lungime, sunt continuate de o poteca pe Valea Oltetului pana la obarsie, traverseaza creasta montana Capatana – Parang si coboara apoi in Valea Latoritei si Lacul Petrimanu. Intreaga zona a Cheilor Oltetului prezinta un deosebit interes din punct de vedere floristic si peisagistic. Actiunea eroziva a Oltetului a dus la adancirea albiei si formarea unui adevarat canion. Pestera Polovragi, aflata la circa 200 m dupa intrarea in chei, la 670 m altitudine, in versantul stang al Oltetului are o lungime de cca 9 km si este electrificata pe o lungime de cca 900 m. Legenda spune ca aici isi acea locul Zamolxe, zeul dacilor.
Una dintre cele mai frumoase si mai interesante pesteri din tara noastra, Pestera Muierilor din Baia de Fier, s-a format sub actiunea lenta, dar de lunga durata a apei asupra rocilor calcaroase in urma cu 123-128 milioane de ani. Din punct de vedere stiintific, pestera a fost cercetata in anii 1891-1922-1929, si in deosebi in aniii 1951-1955 sub egida Academiei Romane. Traseul de vizitare de 640 metri a fost electrificat in perioada 1957-1958 si reelectrificat intre anii 1977-1978. Pestera Muierilor prezinta o deosebita importanta speologica, arheologica, paleontologica, biologica si mineralogica. Aici sunt deosebit de clar reprezentate obiecte de bronz, unelte de silex, ceramica de tip Cotofeni si numeroase resturi de vertebrate cuaternare.
ZIUA 2 SI 3:
In a doua zi am facut o mica drumetie spre Varful Retezat dar am fost opriti de ploaie si ceata. A treia in schimb, am mers pana in Custura Bucurei. Seara tarziu am ajuns la Timisoara. ITINERARIU TRASEU: Cabana Pietrele – Cabana Gentiana – Saua Bucurei – Cabana Gentiana – Cabana Carnic – Sarmizegetusa – Otelu Rosu – Lugoj – Timisoara LUNGIME APROXIMATIVA TRASEU: aprox 190 km – in 3 ore de condus
Muntii Retezat
In Masivul Retazat poate fi admirat primul Parc National din Romania – Parcul National Retezat. Parcul National Retezat se intinde pe 38138 ha si este alcatuit din: Rezervatia stiintifica Gemenele – zona cu protectie stricta, zone cu regim special de conservare, zonele de dezvoltare durabila (tampon) si zone cu infrastructura turistica. Din punct de vedere geologic, masivul are, in cea mai mare parte o structura cristalina, dar Retezatul Mic, aflat in sud, este alcatuit din roci sedimentare. Muntii Retezat sunt renumiti prin diversitatea floristica, adapostind in jur de 1190 specii de plante superioare din cele 3450 cunoscute in Romania. In parcul national traiesc 55 de specii de mamifere care reprezinta aproximativ 21% din mamiferele terestre ale Europei de la Atlantic la Urali. Dintre acestea, parcul national adaposteste populatii mari de ierbivore mari, precum capra neagra, cerbul carpatin, caprioara, carnivore mari: lupul, ursul brun, rasul.
Spre Cabana Pietrele se ajunge pe drumul forestier – 6 km din Nucsoara, pana la Cabana Cascada Carnic, apoi timp de o ora pe poteca mrcata cu banda albastra. Dupa 5 km de la Carnic traseul se ramifica, in Gura Vaii Pietrele, poteca triunghi albastru spre cabana Gentiana.Complexul Pietrele(1480m) poate oferi cazare turistilor in camerele din microcabane (pret 15 lei/persoana) sau in cele din vila (35 lei/persoana). Conditiile din vila sunt foarte bune (toaleta in vila, dusuri, paturi si asternuturi curate) spre deosebire de cele din microcabane(domitor comun, toaleta afara), in orice caz, preferabil este rezervarea din timp a locurilor datorita afluxului mare de turisti romani dar si straini din perioada verii.Cabana dispune de apa de izvor, curent electric de la generator; turistii au acces la sala de mese,mancare gatita si bauturi de diferite feluri.Persoana de contact: Radoi Constantin, telefon: 0722 71 55 95. Atentie: semnalul gsm nu este mereu disponibil.
A fost construita in anul 1965, o data cu micila cladiri de langa cabana Pietrele. A fost ridicata pe locul unei stane, folosita uneori de turisti ca refugiu sau loc de campare, pe Valea Pietrele, aproape de limita superioara a padurii de molid, la 1672 m altitudine, pe traseul marcat cu banda albastra ce leaga cabana Pietrele de Lacul Bucura, la aproximativ 45 de minute de mers de la Cabana Pietrele. Cabana nu ofera posibilitatea de vinde mancare turistilor mancare, ofera doar ceaiuri turistilor obositi. Nu are curent electric permanent, dispune de panouri solare. Cabana Gentiana serveste totodata si ca punct Salvamont. Pentru contact folositi numerele de telefon: 0721 05 29 20 , 0721 39 85 09 , 0722 64 89 59.
Lacul Bucura este un lac situat în Parcul Naţional Retezat din Munţii Retezat. Este cel mai mare lac glaciar din România. Se află în căldarea Bucura, sub Vârful Peleaga şi Şaua Bucurei, fiind orientat în direcţia nord – sud, la altitudinea de 2040 m. Suprafata lacului este de 8,90 ha, lungimea de 550 m şi lăţimea medie de 160 m, perimetrul de circa 1390 m. Lăţimea maximă este de 225 m, iar volumul estimat este de 625.000 m³. Adâncimea maximă a apei lacului este de 15,5 m, în dreptul intrării Izvorului Pelegii în lac. Lacul este alimentat de 5 izvoare principale. Apa lacului deversează printr-un singur emisar ce o trimite spre Lacul Lia, cu un debit de aproximativ 250 l pe secundă. Populaţia piscicolă este autohtonă, în lac nefăcându-se populări artificiale. (Sursa: wikipedia)
Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitală a Daciei romane fondată de împăratul Traian în secolul al II-lea imediat după cucerirea Daciei de către romani este situată în comuna Sarmizegetusa. Complexul arheologic oferă vizitatorilor vestigii romane: amfiteatrul, palatul augustalilor, forul, templele unor divinităţi. Vestigiile descoperite confirmă faptul că aşezarea a continuat să existe şi după abandonarea provinciei Dacia de către romani (271/275) până în cursul secolului IV. Vizitatorii pot urmări zidurile amfiteatrului de formă eliptică, precum şi traseul canalului de scurgere din interiorul arenei. În partea de sud – vest a amfiteatrului se află un complex de sanctuare închinat diverşilor zei şi o basilică. În partea de nord a complexului arheologic, vizitatorii pot vedea fostul palat al augustalilor, forumul şi sediul procuratorului financiar. În nord – vestul coloniei Ulpia, pe partea opusă a DN 68 există un muzeu arheologic al fostei colonii în care sunt expuse obiecte aparţinând coloniei. (Sursa: Sarmizegetusa Ulpia Traiana)
ZIUA 4, 5 SI 6:
Doua zile superbe de vizitat un oras la fel de minunat, iar in a sasea zi am plecat spre Cluj-Napoca, vizitand in drumul nostru orasele Arad si Oradea. ITINERARIU TRASEU: Timisoara – Arad – Oradea – Huedin – Cluj Napoca LUNGIME APROXIMATIVA TRASEU: aprox 340 km – in 6 ore de condus
ZIUA 7:
Dimineata am vizitat centrul Clujului, iar la pranz am plecat spre Bucuresti, oprindu-ne in orasul unirii, Alba Iulia. ITINERARIU TRASEU: Cluj Napoca – Turda – Aiud – Alba Iulia – Sebes – Sibiu – Ramnicu Valcea – Pitesti – Bucuresti LUNGIME APROXIMATIVA TRASEU: aprox 460 km – in 7 ore de condus
Catedrala a fost construita in stil neoromanesc cu elemente de traditie bizantina in anii 1921-1922 pentru incoronarea regelui Ferdinant I si a reginei Maria, in 22 octombrie 1922, in calitate de suverani ai Romaniei Mari. Planul este in cruce greaca cu absida, naos, pronaos si pridvor deschis. Incinta de forma dreptunghiulara are patru corpuri de cladiri pe colturi ci clopotnita masiva in partea de vest pe sub care a fost amenajata intrarea in incinta. Turla are o inaltime de 58 metrii. Pana in 1948 a indepliniti functia de episcopie a armatei romane, din 1975 a devenit sediul episcopiei, iar din octombrie 1998, sediul Arhiepiscopiei de Alba Iulia.
Muzeul National al Unirii din Alba Iulia se numara printre cele mai importante institutii muzeale din Romania, atat din punctul de vedere al patrimoniului sau, cat si al prestigiului stiintific. Colectia a sporit prin activitatea remarcabila a primului director, Adalbert Cserni, care pana la moartea sa in 1916, a efectuat ample cercetari arheologice in diverse puncte ale orasului, editand totodata primele 18 fascicule din publicatia muzeului. Dupa Unirea Transilvaniei cu Romania din 1918, muzeul a beneficiat de sprijinul societatii “Astra”, fiind mutat in aripa nord-estica a complexului Catedralei Ortodoxe si inaugurat la 20 mai 1929 sub numele deMuzeul Unirii, colectia sporind cu numeroase piese legate de revolutia din 1848 dar mai ales de actul Marii Uniri. Muzeul cuprinde urmatoarele sectii: istorie: preistorie, civilizatie dacica, romana, medievala, moderna, lapidaru, Sala Unirii, arheologie, etnografie. (Sursa: Muzeul Judetean Alba)
De fiecare data cand ne vine ideea sau pofta de “a evada undeva”, ne spunem ori „undeva la munte”, ori „undeva la mare”. Daca este mare, mintea noastra plina de prejudecati, preferinte deversificate si gusturi care se cred exotice ar alege Vama Veche sau 1 mai sau Corbu sau cine stie ce plaja cu pretentii salbatice si nume neaos necunoscut.
Dar ce-ar fi daca am evada intr-un loc, respectiv oras, al carui nume l-am auzit de atatea ori incat pare invechit si batatorit, dar pe care in realitate nu-l cunoastem si nici nu stim ce surprize si povesti gadilitoare ne-ar putea oferi. Hai, la Constanta! Ia-ti si ochii de copil cu tine!
Ziua Marinei Romane se sarbatoreste in prezent la data de 15 august, in fiecare an, odata cu marea sarbatoare ortodoxa – Sfanta Maria. Evenimentele dureaza o saptamana, iar duminica in Portul Militar Constanta, are loc Ziua Portilor Deschise, unde turistii si constantenii pot vizita navele aflate in dotarea marinei militare romane. Merita amintita prezenta unitatilor de pirotehnisti, lunetisti sau scafandrii militari, acestia oferind curiosilor detalii despre echipamentul folosit.
Catedrala Arhiepiscopala, care din 1 decembrie 2001 este biserica arhiepiscopala cu caracter manastiresc, are o vechime de peste 125 de ani. Ea adaposteste racla cu moaştele Sfântului Mare Mucenic Pantelimon aduse din Orientul Apropiat, a Sfinţilor Mucenici Epictet şi Astion, sfintele oseminte ale Sf. Auxentiu si ale Sf. Simeon Stalpnicul si icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, icoană pictata la Manastirea Durau dupa modelul unei icoane aduse de la Muntele Athos.
Cazinoul in forma sa actuala a fost inaugurat la 15 august 1910 in prezenta principelui Ferdinand. Devenit rapid unul dintre cele mai cunoscute cazinouri din Europa, la cele doua mese de biliard si 17 mese rotunde pentru jocurile cu carti, impatimiti din toata lumea isi incercau norocul. El reprezenta un loc destinat doar celor bogati, unde tinuta de seara si luxul era la el acasa. Pentru mai multe informatii despre Cazinoul din Constanta, accesati acest link.
Inaugurat la 1 mai 1958, Acvariul din Constanta este amplasat pe faleza in imediata vecinatate a Cazinoului, si este primul acvariu public din Romania. Acvariul adaposteste expozitii permanente dar si tematice (temporate) de fauna si flora acvatica, dintre acestea amintim sectiile de apa sarata (sturioni, pisici si vulpi de mare, caluti si stele de mare, scorpia, dragonul etc.), apa dulce (crap, caras, babusca, caracuda, somn, biban etc.) si cea de pesti exotici (specii din Asia, Africa, America, Australia). Tarife aproximative: Copii, elevi si studenti: 7 lei; Adulti: 14 lei; Copiii cu varsta pana in 5 ani au acces gratuit. Program zilnic: 9:00 – 16:00.
